Printre “hard partydrugs” se află şi ecstasy sau XTC, preparat sub formă de tabele şi pudră ce conţine în mare parte MDMA (N-Methyl 3,4 MethyleenDioxyMethylAmfetamine) în combinaţie cu ketamină, cafeină, BZP, LSD, pado’s… şi alte narcotice şi stimulante, în funcţie de reţetă…

MDMA a fost descoperit în 1898 în Darmstadt, Germania, în laboratoarele firmei Merk, care a cerut câţiva ani mai târziu patentul pentru acest produs, ce ar fi fost comercializat, din cauza efectelor anoretice, ca medicament de slăbire, lucru de altfel nedovedit. MDMA va fi testat mult mai tarziu, prin 1927 şi se vor constata efecte foarte asemănătoare cu cele ale amfetaminelor, intrebunitate pe larg în timpul celui de-al doilea război mondial pentru a combate oboseala în rândul trupelor. MDMA ar fi fost utilizat în interogatorii, ca “ser al adevărului”.

În anii ’70-’80, MDMA începe să fie folosit de psihoterapeuţi (care l-au numit “Adam”) pentru a stimula dezinhibarea, empatia şi simţul autocritic în rândul pacienţilor mai puţin volubili. Va fi prescris un timp în psihiatrie (până în 1995 în Elveţia) ca adjuvant în tratamentul depresiei, neurozei şi problemelor relaţionale. Tot în această perioadă va fi semnalat pentru prima oară ca drog comercializat pe străzile din Chicago. Numele de ecstazy i-a fost atribuit din 1984 în California, pentru a-l face mai atractiv la vânzare…

PS. În seara de Crăciun a lui 2012, XTC îşi va sărbători centenarul. Popularitatea acestui drog este în creştere cu toate avertismentele terapeuţilor despre efectele pe termen lung la consumatorii fideli chiar şi în cantităţi moderate: pierderi de memorie, tulburări depresive şi neuropsihiatrice. Se pare că femeile sunt mai sensibile decât bărbaţii în manifestarea efectelor nedorite.

Un Crăciun Fericit! Prettige Kerstdagen!