În lume aproximativ 50 milioane de persoane de diferite vârste sunt afectate în fiecare fiecare an de “tusea măgărească”, o boală infecţioasă foarte contagioasă, cauzată de bacteria Bordetella pertussis, descoperită în 1906 de Jules Bordet şi Octave Gengou. Din cele peste 300.000 de decese înregistrate în fiecare an, majoritatea sunt în rândul sugarilor în vârstă de până la 6 luni.

Vaccinarea împotrivă acestei boli a început în anii ’30-40 ai secolului trecut. Vaccinurile folosite s-au perfecţionat continuu pentru a reduce frecvenţa reacţiilor adverse. De peste 10 ani vaccinurile acelulare, care conţin componente purificate, inactivate, ale celulelor Bordetella pertussis, le-au înlocuit pe cele celulare, compuse dintr-o suspensie de celule de Bordetella pertussis inactivată. Vaccinarea nu oferă protecţie totală, doar de 85% şi nici pe viaţă; studiile au arătat că protecţia dispare după 4-12 ani de la administrare.

Tusea convulsivă este tot mai frecvent raportată la copii de vârstă mai mare, adolescenţi şi adulţi ceea ce a determinat organizarea de rapeluri vaccinale în ţările vestice la aceste grupe. Adulţii fac forme mai puţin severe de boală dar pot transmite cu uşurinţă infecţia la cei din jur.

Cea mai mare rată de spitalizare prin infecţii respiratorii severe şi mortalitate prin tuşe convulsivă se înregistrează în rândul sugarilor mici. După studii, 40% din sugarii mici internaţi cu tuşe convulsivă au luat infecţia de la mamă. De aceea în unele ţări vestice a început vaccinarea gravidei împotriva tusei convulsive, între săptămânile 28 – 38 de sarcină. Scopul acestei vaccinări este de a proteja sugarii de la naştere şi până la prima doză de vaccin administrată de obicei la vârstă de 2 luni. Vaccinarea nu este obligatorie şi se recomandă vaccinurile combinate.

În curând va fi disponibil un nou vaccin, mult mai eficient, împotriva infecţiei cu Bordetella pertussis.