Acum 10 ani se definea în literatura medicală de specialitate (Fried an all, 2003) un nou concept: frail old (fragilitatea vârstnicului): ’Stare clinică de vulnerabilitate crescută şi abilitate scăzută în menţinerea homeostaziei organismului care este corelată cu vârsta şi este caracterizată printr-un declin al rezervelor funcţionale ce implică insuficienţă multiplă de organ’’. Acest sindrom a fost observat de clinicieni în rândul persoanelor în vârstă internate la care cu toate intervenţiile medicale şi îngrijirea acordate, se instala treptat un declin funcţional greu sau imposibil de compensat. În decurs de în medie un an, cei mai mulţi dintre aceşti vârstnici fragili decedau. De atunci s-au efectuat numeroase studii şi s-au dezvoltat câteva instrumente de screening şi diagnostic pentru acest sindrom al vârstnicului.

Fragilitatea se manifestă cu simptome fizice cum ar fi fatigabilitatea, pierderea forţei musculare şi a echilibrului funcţional, dar şi psihice, tulburări cognitive, depresive, anxietate şi sociale, singurătate, izolare. Din aceste motive, abordarea acestui sindrom trebuie să se facă holistic, implicând nu numai inventarierea afectărilor fizice ci şi a elementelor psihologice, sociale, emoţionale şi spirituale ce definesc persoana în cauză.

Recent au fost dezvoltate intervenţii pentru a preveni fragilitatea şi au fost concepute instrumente ce pot fi utilizate la nivelul asistenţei primare pentru a depista fragilitatea în stadii precoce.

În România s-a testat pentru prima oară fezabilitatea unui asemenea instrument prin efectuarea unui studiu de Colegiul medicilor în colaborare cu Societatea medicilor de medicină familiei/medicină generală din Judeţul Brăila. În acest studiu de cercetare în premieră s-a utilizat Indicatorul de Fragilitate Groningen (Groningen Frailty Indicator (GFI)) considerat de experţi cel mai bun instrument de screening al fragilităţii în asistenţa primară. GFI este un chestionar cu 15 întrebări pe care trebuie să le completeze pacientul.

Cei 22 de medici de familie brăileni participanţi în acest studiu au dat astfel de chestionare la vârstnici de pe lista lor, persoane peste 65 de ani, care locuiau independent.

Rezultatele acestui studiu au fost comunicate în timpul celei de-a IX-a Conferinţe a medicilor de familie din Brăila (10-12 oct 2013) în cadrul sesiunii permanente de geriatrie-gerontologie (în foto echipa de medici de familie care organizează cu dăruire de ani de zile această conferinţă). De amintit că în acest an se împlinesc 25 de ani de la moartea Prof Dr Ana Aslan (1 ianuarie 1897 – 20 mai 1988) născută la Brăila.

Studiul a arătat că Indicatorul de Fragilitate Groningen (GIF) este un instrument fiabil şi acurat ce poate fi folosit pentru depistarea fragilităţii la persoanele în vârstă care locuiesc independent din România. De asemenea există o strânsă legătură între ceea ce au afirmat vârstnicii ce au completat chestionarul şi evaluarea medicului de familie privind existenţa riscului de fragilitate. Conform acestui studiu scorul de fragilitatea în rândul vârstnicilor români care locuiesc independent este în medie de 5,5 mult mai mare comparativ cu cel al vârstnicilor din alte ţări din europene, cu o medie de 3,8. În aceste ţări vârstnicii cu scor de fragilitate peste 4 locuiesc în case de îngrijire sau aziluri de bătrâni, în comparaţie cu cei din România care locuiesc acasă, independent.

Echipa de cercetare a fost alcătuită din Dr Viorica Naumov şi Dr Ileana Brânză de la societatea medicilor de familie şi colegiul medicilor din Brăila, Dr Marinela Olaroiu (în foto) şi Conf Dr Minerva Ghinescu de la Universitatea Titu Maiorescu, Bucureşti şi Prof Dr Wim van den Heuvel de la Universitatea din Groningen, Olanda.

PS. Prevenţia fragilităţii în rândul vârstnicilor este posibilă şi efectivă şi potrivit OMS şi politicilor de sănătate ale UE, asistenţei medicale primare îi revine o responsabilitate specifică, având în vedere îmbătrânirea accentuată a europenilor şi impactul acestui sindrom asupra calităţii vieţii în ultima ei parte.