O dorinţă a omului modern este de a călători confortabil şi fără riscuri, din ce în ce mai des, pe distanţe din ce în ce mai lungi şi în cel mai scurt timp. Călătoria cu avionul satisface în parte această dorinţă. Putem călători mai repede şi mai departe dar gradul de confort încă nu îndeplineşte aşteptările şi riscul de îmbolnăvire în cabina presurizată este o realitate.

Sindromul aerotoxic (traducere liberă de la “Aerotoxic Syndrome”) apare ca urmare a expunerii la aerul contaminat din cabina avionului. Cu excepţia noului model Boeing 787, toate celelalte tipuri de avioane folosesc un sistem de aer condiţionat care amestecă aerul refiltrat din cabină, cu aer provenit de la motoarele avionului. În timp ce aerul recirculat din cabină este filtrat şi curăţat de viruşi şi bacterii înainte de a fi din nou întrebuinţat, aerul de la motoare nu este curăţat de fum şi vapori. Mai ales dacă există o scurgere de combustibil la motoare, există şansa ca produsele chimice să fie încorporate în aerul condiţionat din cabină. De aceea se crede că manifestările din sindromul aerotoxic sunt cauzate de aditivul folosit în combustibilul de avion şi anume TCP (tricresyl phosphate).

Lumea medicală nu recunoaşte (încă) existenţa acestui sindrom resimţit şi descris de numeroşi pasageri şi membri de echipaje. Acum 2 ani, experţii s-au reunit şi au încercat să obţină un consens asupra acestui sindrom al omului modern, dar fără rezultat. Manifestările clinice sunt puţin specifice, variate ca frecvenţă şi intensitate şi se manifestă în timpul zborului sau la câteva zile după aceea. Ele se pot grupa în:

1. Manifestări pe termen scurt:

• Simptome neurotoxice: dezorientare, vertij, tremurături, frisoane, parestezii, pierdere de cunoştinţă, convulsii, pierdere echilibrului, tulburări de vedere;
• Simptome neuropsihologice: cefalee, confuzie, tulburări scurte de memorie, ameţeală, senzaţia de cap gol, senzaţia că eşti intoxicat;
• Greaţă, vărsături, tinitus, iritaţii nazale, ale ochilor şi căilor aeriene superioare;
• Creşterea frecvenţei cardiace, dificultăţi respiratorii, tuse, palpitaţii, dureri de piept;

2. Manifestări pe termen lung:

• Parestezii ale membrelor, degetelor, buzelor;
• Tulburări de memorie, cefalee severă, tulburări de somn, ameţeală, pierderea echilibrului, dificultăţi în coordonarea mişcărilor;
• Dureri toracale, astenie şi oboseală, tahicardie, extenuare, slăbiciune musculară, dureri musculare şi articulare, palpitaţii;
• Salivaţie abundentă, greaţă şi vărsătură, diaree, pierderea părului, prurit tegumentar, piele uscată, venectazii, rash cutanat;
• Iritaţii oculare, ale nasului şi căilor aeriene superioare, semne de deprimare imunitară…

Prevenţia este simplă, deplasarea cu alte mijloace de transport, iar tratamentul este simptomatic…

PS. Sindromul aerotoxic un este recunoscut oficial ca boală (sindrom). Principalul motiv sunt simptomele prea vagi şi inconsistente, ce pot apărea într-o mulţime de alte boli şi faptul că fiecare dintre noi avea cel puţin una dintre ele după un zbor, chiar şi de scurtă durată. Dar precedentul pentru recunoaşterea sindromului şi pentru a putea cere compensaţii de cei care suferă de el, a fost creat. În septembrie 2010 Curtea de Apel din Australia a dat câştig de cauză unei pasagere gravide aflate la bordul unui avion şi care ar fi suferit un asemenea sindrom. Iar patru ani mai devreme a fost examinat cazul unui pilot american ce a prezentat tulburări cognitive şi în sângele căruia (şi în ţesutul gras) s-au găsit concentraţii crescute de gaze provenite de la uleiul motoarelor de avion.