Mult timp s-a crezut că, în goană după fonduri şi citări, revistele ştiinţifice medicale ar publica din ce în ce mai puţine studii cu rezultate negative. O analiză efectuată acum câţiva ani în 22 de ţări (*) a arătat că revistele englezeşti au publicat cele mai multe cercetări ştiinţifice cu rezultate negative faţă de cele japoneze, care au publicat cu precădere pe cele cu rezultate pozitive. Această practică ar favoriza interpretarea greşită a rezultatelor cercetărilor, mai ales când este vorba de trialuri cu medicamente.

Dar se pare că situaţia s-a schimbat şi în prezent în revistele ştiinţifice se publică la fel de multe articole cu rezultate negative şi pozitive. Autorii unui articol recent publicat în PLOS ONE (**) au analizat aproape 16.000 de manuscrise submise între ianuarie 2010 şi aprilie 2012 la BMJ şi la încă şapte reviste de specialitate (Annals of the Rheumatic Diseases, British Journal of Ophthalmology, Gut, Heart, Thorax, Diabetologia şi Journal of Hepatology). Dintre acestea, 3% au fost trialuri randomizate (RTCs) despre tratamente medicamentoase, dintre care doar ceva mai mult de 20% au fost publicate. Dintre RCTs submise, 60% au raportat rezultate pozitive şi 40% rezultate negative; procentele de RCTs cu rezultate negative şi pozitive publicate s-au menţinut în linii mari aceleaşi.

De aici şi concluzia cercetătorilor că în cazul revistelor selectate în studiu nu a existat preferinţă pentru publicarea manuscriselor cu rezultate pozitive.

(*) Scientometrics 2011, doi: 10.1007/s11192-011-0494-7
(**) Analysis of Drug Trials Submitted to Eight Medical Journals