În prezent un medic sau un asistent medical sancţionaţi cu/sau fără drept de practică într-o ţară pot cu uşurinţă să-şi exercite profesiunea în ţările vecine. Pentru a pune capăt acestui fenomen ce poate avea consecinţe nefavorabile pentru cei ce apelează la serviciile lor, UE intenţionează să introducă un sistem de schimb de informaţii (ÎMI) între state/organizaţii profesionale. Deocamdată profesioniştilor din sănătate care lucrează într-o altă ţară li se solicită “o declaraţie de bună purtare” din partea unei organizaţii profesionale din ţară de origine, care în practică s-a dovedit uşor de “falsificat”. Iar populaţia trebuie să aibă încredere în guvernanţi şi să se mulţumească cu faptul că un medic cu drept de practică are o reputaţie “nepătată” şi este un bun profesionist, ceea ce în practică nu s-a dovedit a fi întotdeauna adevărat.
Dar înainte să se ajungă la acest sistem tip Interpol, statele membre ar trebui să ţină o evidenţă corectă şi să facă publice datele profesioniştilor sancţionaţi cu/sau fără drept de practică. În cele mai multe ţări europene o asemenea evidenţă există poate doar la nivelul asociaţiilor profesionale şi datele nu sunt cu uşurinţă date publicităţii.
Pentru o cât mai bună informare a opiniei publice la iniţiativa Ministerul Sănătăţii din Olanda s-a construit încă de acum 2 ani, un website unde sunt postate la vedere informaţii despre profesioniştii din sănătate care au fost sancţionaţi (De subliniat că pentru “judecarea” medicilor există o comisie independentă, care nu este parte a vreunei asociaţii/instituţii medicale). Decizia a stârnit numeroase proteste din partea asociaţiilor profesionale dar deocamdată fără rezultat. De curând parlamentul a dezbătut şi hotărât că sancţiunile primite de profesioniştii din sănătate să fie imediat trecute în profilul de pe web din Registrul BIG (registrul în care sunt trecuţi toţi medicii/asistenţii medicali/paramedicii cu drept de practică în Olanda). Hotărârea va fi în curând dezbătută şi în Senat. Până atunci se discută despre care dintre sancţiuni şi pentru cât timp să fie menţionate pe site deşi se ştie că marea majoritate a populaţiei doreşte să fie trecute toate şi pentru totdeauna. Oricum măsură este considerată importantă pentru profesionişti care vor fi stimulaţi în acest fel să se instruiască mai bine şi să se gândească cu seriozitate la prevenirea greşelilor.
Faţă de această decizie asociaţiile profesionale consideră că una dintre probleme este faptul că website-ul Registrului BIG nu este cunoscut şi că nu ar fi funcţional pentru public. Pe lângă această a reieşit dintr-o recentă anchetă că nici instituţiile medicale nu apelează prea des la acest site, de exemplu pentru a se informa dacă personalul angajat este înscris în registru. Şi nu în ultimul rând se crede că menţionarea sancţiunilor ar influenţa în mod negativ populaţia în sensul că, de ex, un medic ce a primit odată un avertisment va fi stigmatizat pe viaţă şi va fi perceput ca un medic mai puţin competent decât un medic ce nu a fost niciodată sancţionat.
PS. Dacă numele şi faptele profesioniştilor din sănătate sancţionaţi ar trebui să fie sau nu la vedere este o dezbatere actuală în multe ţări europene. După unele studii populaţia este în favoarea unui asemenea gest de transparentă din partea guvernanţilor. În schimb cetăţenii au puţină încredere în faptul că sancţiunile pentru malpraxis sunt nepărtinitoare… ceea ce ridică întrebarea dacă îşi are într-adevăr rostul şi nu ar fi mai bine de început cu o campanie de creştere a încrederii populaţiei în deciziile de sancţionare în rândul profesioniştilor din sănătate.
