Un raport al Bancii Mondiale, realizat in 2005, critica Romania pentru coruptia din sanatate si evalua la aproximativ 360 de milioane de dolari nivelul platilor informale, fara a face referire la coruptia de la nivelul achizitiilor publice din sectorul de sanatate. Din acest motiv si la sugestia unor tari din EU, din organigrama MS va face parte incepanad cu 1 iulie ac, o Directie de Integritate (subordonata structurii deja existente, Centrului National pentru Integritate) care va realiza teste de integritate pentru medici. Inspectorii de integritate vor efectua aceste teste (al caror continut inca nu a fost definit…) iar finalitatea lor va fi de natura administrativa. Dar pana se va pune bine in functiune acesta directie si se va dovedi utilitatea ei in contextul romanesc, ar putea fi utila o scurta trecere in revista a ceea ce se stie pana acum despre platile informale in sistemele de sanatate.
Platile informale sunt o practica larg raspanadita in tarile sarace, cu sisteme medicale aflate inr-o tranzitie perpetua, cum ar fi cele din fostele tari comuniste. Platile pot fi impartite in trei grupe, nu intotdeauna usor de diferentiat intre ele, si anume: contributia la numite costuri (inclusiv echipamente medicale si salarii personal), folosirea preferentiala a pozitiei de pe piata (monopolul) si plata serviciilor suplimentare. Practice-based, se poate spune ca platile informale sunt in bani si/sau in natura.
In Europa obiceiul este incetatenit in societatile civile si sistemele de sanatate disfunctionale, cu servicii de proasta calitate si cu personal slab pregatit, nemotivat si/sau insuficient remunerat.
Nu exista un profil standard al celui care ofera cel mai ridicat bacsis, se pare ca cei mai bine educati, tineri si instariti sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru ca sa li se ofere o ingrijire de buna calitate.
Specilalitatile chirurgicale sunt cel mai bine platite informal la fel si medicii cu renume. Cel mai adesea se plateste pe sub masa in cazul situatiilor amenintatoare de viata, la nasterea unui copil sau in cazul unui copil bolnav si de catre cei care sunt ajutati preferential, fara sa stea la rand ca toata lumea.
Masurile punitive de a reduce platile informale pot fi de ajutor numai daca sistemul de sanatate respectiv este in masura sa ofere servicii de calitate si la timp, altfel sanctiunile vor determina profesionistii sa se indrepte spre sectorul privat sau sa emigreze.
Platile informale sunt considerate ca o sursa de inechitate, ineficienta, evaziune fiscala iar pentru a explica persistenta fenomenului au fost dezvoltate modele de comportament la baza carora stau diverse teorii.
Una dintre acestea este teoria lui A.O. Hirschman , explicata in cartea cu acelasi nume publicata in anii ’70: “Exit, voice, loyalty: responses to decline of firms, organizations and states”. Ea se refera la comportamentul si semnalele pe care consumatorii/salariatii/membrii unor grupari politice le emit catre organizatie (firma, partid, guvern) si care sunt negate, neluate in serios. Daca consumatorul se confrunta mult timp cu aceeasi problema (de ex. plateste prea mult pentru un serviciu de slaba calitate) atunci apeleaza la optiunea “exit”, adica se adreseaza altui furnizor de aceleasi servicii sau ramane loial (“loyalty”) vechiului furnizor dar protesteaza (=”voice”). Una dintre marile greseli ale organizatiilor/institutiilor este ca nu reactioneaza la reactia ‘’voice’’ a membrilor loiali, nu isi asuma responsabilitatile, ceea ce va duce in timp la pierderea credibilitatii.
Prin acesta teorie s-a incercat explicarea comportamentului legat de platile informale din sanatate intilnit in Ungaria. Autorii au numit modelul comportmental “inxit”: el se manifesta atunci cand canalele “exit” si “voice” sunt blocate. Solutia care ar imbunatati comportamentul, implicit legat si de platile informale, ar fi o balanta optima intre aceste doua componente/canale.
In RO, prin coplata, pacientii vor da bacsis statului (coplata) drept multumire ca asistenta medicala exista, fara se se mai gandesca la calitate, vocea lor este si asa nebagata in seama. Pe langa coplata vor da in continuare bacsis daca au nevoie de asistenta medicala deoarece comportamentul nu se va schimba de pe o zi pe alta. Medicii vor primi bacsis de la pacienti si de la stat (suplimentul de salarii dedus din coplata) si-si vor schimba cu greu comportamentul, deoarece altfel nu vor putea sa supravietuiasca. Ministerul va acoperi din coplata salarii si costuri aferente institutiilor si serviciilor medicale (o forma de plata informala), va infiinta directia de integritate (citez dintr-un interviu: …”care urmeza insa sa creeze si un bun management la nivelul unitatilor sanitare”…?!) si va nega si pe mai departe vocea pacientilor si a profesionistilor (lipsiti oricum de voce comuna – adica neorganizati). Despre loialitate fata de sistemul medical se poate spune doar ca cine are bani se duce la privat iar cine poate emigreaza.
In acest context: cine, cand si cum va putea stopa platile informale din sistemul medical romanesc?
PS. Nu pot nega ca pe timpul cand am fost medic in RO nu am primit “cadouri de la pacienti”. Spre surprinderea mea, acum cativa ani, pe cand eram rezident intr-un azil de batrani din Olanda, am primit de doua ori cadouri din partea familiei unor pacienti decedati, un buchet de flori si o cutie de bomboane de ciocolata. Au vrut probabil sa ma faca sa ma simt ca acasa… dar eu am interpretat-o ca un semn de recunostiinta.
