Coplata: măsură de prevenire a “hazardului moral”?

O masura ce cu greu ar fi putut fi evitata a fost introdusa de curand si in Romania: coplata, adica plata directa de catre o persoana asigurata a unei sume de de bani (mult mai mica decat costul real) ori de cate ori apeleaza la un anumit serviciu medical.

Motivele pentru care fost gandita “coplata” sunt multiple: strangerea de fonduri pentru a plati factura sanatatii, introducerea economiei de piata si a asigurarilor complementare in sistemele de sanatate, reducerea utilizarii abuzive a serviciilor medicale dar mai ales educarea consumatorului ca sa devina constient de faptul ca asistenta medicala nu este gratuita (masuri de prevenire a “hazardului moral”), si (valabil pentru tarile din estul Europei, sau sarace) limitarea platilor informale (bacsisul) si/sau la indicatia unor foruri internationale implicate in reforma sanitara din tara respectiva.

In Europa, sistemul coplatii a fost introdus de mai multi ani pentru plata vizitei la medic, a spitalizarii, a investigatiilor sau a medicamentelor. Impactul asupra asupra utilizarii seviciilor medicale sau aconsumului de medicamente a fost evaluat prin diverse studii dar avand in vedere diversitatea sistemelor de coplata este greu sa se faca comparatii intre tari si sa se desemneze modelul ideal.

Ceea ce se poate spune este ca intr-adevar s-a redus utilizarea serviciilor medicale si a costurilor pentru medicamente dar in randul populatiei mai putin educate, varstnice sau cu venituri modeste si cu boli cronice (insuficiente cardiace, BPOC, boli psihice…) adica grupele cu cele mai mari nevoi. In mod paradoxal coplata poate creste costurile din sanatate, deoarece pacientii se vor prezenta la medic in stadii avansate de boala iar tratamentul acestora va fi in final mai costisitor decat preventia si monitorizarea bolilor in stadii incipiente incluse in pachetul de asigurarilor sociale de sanatate.

Pe undeva introducerea coplatii (sau “tichet”) in Romania este ceva de genul “carul inaintea boilor”. Poate ca mai intii ar fi trebuit facuta educatie in sensul “sa ne platim cu totii si la timp asigurarea”, “banii asiguratilor sa fie cheltuiti in mod adecvat numai pentru plata si imbunatatirea calitatii serviciilor medicale”, “nu dati si nu acceptati bacsis”, “gata cu tranzitia, incepem reforma”, “sa-i respectam pe medici si in egala masura drepturile pacientilor” etc. Astfel s-ar mai fi putut reduce din “hazardul moral” cu care se confrunta sistemul medical si al asigurarilor din sanatate.

PS: Nemaifiind obijnuita sa gandesc in RON-i, introducera coplatii are pentru mine un efect educativ cu consecinte morale: am ajuns sa repect 1 RON… si sa-i inteleg mai bine valoarea: imi voi putea plati cu un leu o analiza de laborator. Si, de acum inainte, nu o sa-mi mai fie rusine daca-l ofer ca bacsis.

2 thoughts on “Coplata: măsură de prevenire a “hazardului moral”?”

  1. Coplata e un obiectiv propus de mult in Romania.Imi aduc aminte ca in urma cu 15-16 ani un domn coleg( cer scuze pentru ca i-am uitat numele) pe atunci presedinte al Sindicatului Independent al Medicilor vorbea pe niste posturi de televiziune de coplata.Sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu aparuse.Tot acest domn vorbea si de ,,legalizarea platilor tacute”.Acelasi obiectiv sub o alta forma il are acum si actualul ministru al sanatatii.Dupa opinia mea,calea legalizarii platilor tacute este inchisa. Oficializarea bacsisului este o imoralitate imensa si o intoarcere la epoca fanariota. Acesta ar trebui sa dispara si in loc sa functioneze salarizarea normal conforma cu pregatirea medicilor.Privitor la coplata, ea poate fi o sabie cu doua taisuri.S-ar putea sa motiveze medicul si sa asigure diferentierea dintre medicii cu clientela reala obtinuta prin prestatii medicale competente si cei daruiti cu mai putin har.Se pune problema daca medicul va primi ceva din acea coplata si daca da, ce procent din aceasta suma. Cat va ridica asistenta de cabinet si cat va incasa spitalul.In prezent exista o multitudine de activitati medicale care se presteaza contra cost precum: controalele medicale la angajare si perioadice, fisele auto, de port arma, referatele medicale.Acestea nu sunt achitate de catre CNAS fiind platite de catre pacient.Spitalele incaseaza astfel sume considerabile, dar nu acorda nimic medicilor care au prestat aceste activitati.Acesti bani se cheltuiesc fara ca cei care i-au produs sa beneficieze indirect macar de o parte, de exemplu pentru dotarea cabinetului. Tip de atitudine ce aduce cu cea din epoca de trista amintire. Prin comparatie, in industrie strungarii, frezorii, sunt platiti in acord dupa numarul de piese executate.Castiga si compania, castiga si muncitorul. Lucru care nu este valabil si pentru,, muncitorul sanitar ” exploatat si spoliat. In astfel de conditii, tare mi-e teama ca banii stransi din viitoarele coplati vor fi inghititi in haul nesatios al bugetofagilor organizatori de sanatate.Ar fi multe de discutat si despre modul in care se cheltuie sumele din bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Precum: cheltuirea eficienta a sumelor alocate tintindu-se bolnavul si nu patul de spital, renuntarea la spitalizarile inutile, si costisitoare (acolo unde este posibil) in favoarea tratamentelor si investigatiilor ambulatorii, renuntarea la dotarea cu televizoare cu plasma in favoarea achizitionarii de mijloace de investigare performante, lista ar putea continua… Medicii de familie ar trebui sa isi imbunatateasca competentele in a prelua mai multe cazuri usoare si medii, pentru a degreva activitatile spitalelor care ar trebui sa se preocupe de cazurile complicate si complexe.Contractul cadru ar trebui sa limiteze spitalizarile, casa de asigurari efectuand un control mai riguros al oportunitatii spitalizarilor cu timp complet si/sau al investigatiilor si terapiilor recomandate.Ar cam trebui sa dispara spitalizarea pentru comisia de expertiza pentru handicap, sau pentru comisia de pensionare,
    tomografia sau RMN-ul pentru simpla cefalee, sau pentru ca pur si simplu asa doreste pacientul.

  2. In Romania se iau 5,5% din salariu , pt sanatate .
    Adica un rezident de anul 1 ,cu 10 mil pe luna , da vreo 800 de mii asigurari de sanatate ( se calculeaza din brut , cu sporul de vechime ,etc ).
    Un rezident de anul doi care are incomensurabilul salariu de 12 milioane…eee…la asta discutam altfel , deja 1 milion pe luna tre sa mearga la asigurari.
    Un tanar specialist care are 14 mil net plus bonuri de masa in valoare de 1,6 mil , da aproape 2 milioane pe luna asigurari de sanatate .
    Si nici macar fisa de medicina muncii , aia de la angajare si vizarea ei anuala nu e gratis , OFICIAL , pt medici…
    Vreti sa stiti cum stau lucruriel in justitie , de exemplu ? Cum au ei salarii care bat suta de milioane , cum au spitale unde pot merge cu tot familionul si au totul gratis ?Cum platesc asigurari ALTFEL decat restul lumii …discutie lunga si complicata .
    Eu vorbesc strict din punctul meu de vedere , e foarte adevarat ca exista multi oamenii sarmani in Romania , dar injosirea la care sunt supusi medicii e maxima , in tara asta.
    Aaa..si mai e ceva …platesti 5,5% din salariu asigurarile de sanatate , asta insemnand ca cei care au salarii mai mari platesc ,evident, mult mai mult decat cei care castiga putin . Dar nu exista nicio diferentiere apoi , toata lumea ( exceptand cum spuneam justitia , armata , politia ) , primeste la fel, sau mai bine zis , nu primeste nimic .
    Repet : un medic , in Romania , nu are niciun drept legat de asigurarile de sanatate , nimic , doar faptul ca are cunostinte , colegi , oamenii sunt draguti si problemele ” se rezolva ” !
    Cei care lucreaza la renel au nu stiu cate sute de kilowatti gratis , pe luna , aia de la gaze la fel , profesorii primesc bani sa-si cumpere carti ( stiu pe unii care si-au luat carti de astrologie ! ) , stau gratis in caminele studentesti ei si tot neamul lor , acu si-n vecii vecilor , copiii lor nu platesc taxe la niciun examen/concurs!
    Medicii n-au dreptul legal nici macar la o aspirina !
    N-or sa ajunga in veci banii aia de la coplata acolo unde ar trebui ( asa cum nu ajung nci aia de la asigurari ) , daca sistemul nu se schimba esential.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *