Dupa alcool si tutun, canabisul – considerat “drog usor” – este cel mai folosit mijloc de relaxare din lume. In scopuri terapeutice se utilizeaza plantele de tip feminin, mai precis varful plantei in perioada de inflorire. Prima atestare documentara a folosirii canabisului ca medicament dateaza din anul 2000 i.Ch, in China, cand era recomandata pentru tratarea malariei, a bolii beri-beri, a sindromului menstural dureros, a durerilor cauzate de bolile reumatice, a gutei si constipatiei. Proprietatile sale psihoactive (narcotic, hlucinogen, si relaxant) i-au crescut reputatia si i-au facilitat raspandirea. Herodot mentioneaza folosirea sa de catre sciti in timpul ceremoniilor de inhumare, pentru a suporta mai bine perioada de doliu si pentru a intra in contact cu mortii, iar Homer o descrie in Odiseea sub numele de Nepenthes (sau “care alunga supararea”).

Incepanad din secolul al 18-lea se raspandeste in Europa alaturi de varianta Cannabis sativa si varietatea Cannabis indica fumata (hasis). In farmacopeele europene canabisul era mentionat ca atare sau in combinatie cu alte substante (de exemplu cu beladona, ca picaturi contra tusei pentru copii) si considerat spasmolitic, sedativ, euforic, antialgic si stimulent al poftei de mancare.

Alungat de pe piata medicamentelor la inceputul secolului al 20-lea de catre heroina sintetica produsa de Bayer, canabisul medicinal a revenit in atentia profesionistilor din sanatate dupa observarea efectelor sale empirice de catre consumatorii cu reumatism, astm, slceroza multipla, bolala Parkinson, cancer si SIDA.

Ca urmare a studiilor de cercetare, canabisul are astazi indicatii medicale bine precizate. Astfel, se recomanda la pacientii cu :

• scleroza multipla si alte afectiuni neurologice caracterizate prin spasticitate: reduce spasticitatea si durerea neuropatica, actionanad la nivelul receptorilor canabinoizi iar efectul se instaleaza dupa 2 saptamani de utilizare;
• sindromul Gilles de la Tourette (maladie neurologica caracterizata prin ticuri verbale si motorii) -imbunatateste functiile cognitive si reduce frecventa ticurilor, in comparatie cu haloperidolul;
• traumatisme craniene si ischemie cerebrala: reduce presiunea intracraniana si potentialul convulsiv posttraumatic;
• glaucom: fumarea canabisului reduce presiunea intraoculara aproape la jumatate;
• astm brosic; actiune bonhodilatatoare de lunga durata;
• cancer si SIDA: are indicatie pentru ingrijirile paliative si la cei care prezinta anorexie si scadere in greutate, greata si varsaturi, durere de tip neruropatic. La acest grup de pacienti este utilizat drept comedicatie pentru sporirea efectului opiaceelor si in special al codeinei (efectul este potentat cu peste 90%). Folosirea canabisului in ingrijirirle paliative creste semnificativ calitatea vietii pacientilor terminali, in conditiile scaderii costurilor si al efectelor secundare ale altor medicatii, folosite acum in mod curent.

Incepanad  cu 17 martie 2003 canabisul se elibereaza pe baza de prescriptie in farmaciile olandeze, in mai multe forme de administrare. In SUA este inregistrat canabisul sintetic sub forma de capsule avand ca indicatie greata si anorexia la pacientii cu SIDA.

In Belgia si Olanda exista si magazine speciale de unde cei interesati pot cumpara tot ce este nevoie pentru cultivarea palntei acasa si se permite utilizarea in scopuri personale.

PS: Cand eram la scoala primara mergeam in vacanta la tara, la bunici si-mi aduc inca aminte de snopii de canepa pusi la “topit” in raul din spatele casei si de mirosul dulceag si caracteristic simtit in prejama locului. In inima of The Red-Ligt District din Amsterdam se afla The Hash Marihuana Hemp Museum, unic in lume si extrem de vizitat, dedicat canabisului si multiplelor sale utilizari. Coffee-shop-urile din jur comercializeaza canabisul sub forma de tigarete (asa-numitul “joint”), ceai, prajituri… iar fumul de mariuhuana se simte pe strazile din jur mai ales daca nu bate vantul.