Diabetul zaharat (DZ) este o boală cronică a cărei prevalenţă la nivel mondial este în creştere, o adevărată “epidemie”. Medici de diferite specialităţi şi cu precădere de medicină de familie, medicină internă/diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi geriatrie/gerontologie se confruntă frecvent mai ales cu DZ de tip 2 la vârstnic, considerat şi o boală de bătrâneţe.
DZ este de multe ori o descoperire întâmplătoare iar diagnosticul se face cu întârziere, în faza de complicaţii. Fiind una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale vârstnicilor, DZ are urmări negative asupra mortalităţii şi morbidităţii. Totodată, posibilitatea apariţiei complicaţiilor micro- şi macrovasculare (cardio- şi cerebrovasculare), transformă această afecţiune într-una din cele mai grave.
La vârstnic obiectivul major este de a promova calitatea vieţii şi de a menţine autonomia pacientului un timp cât mai îndelungat.
Managementul DZ reprezintă o provocare faţă de alte boli cronice. Pacientul diabetic poate prezenta frustrări pornind de la natura bolii (asimptomatică, fluctuaţii ale controlului glicemic, complicaţii, etc), viziuni diferite asupra bolii a pacientului versus medic, dorinţa legitimă a pacientului de a-şi păstra capacitatea de muncă şi a fi util sieşi, familiei şi societăţii, susţinere adeseori insuficientă din partea societăţii şi/sau a sistemului sanitar faţă de necesitatea unui management complex şi continuu adaptat.
Managementul optim al DZ se obţine prin munca concomitentă şi ţintită a echipei de îngrijire a diabetului. Echipa de diabet este formată din medicii diabetologi, medicii de familie, medicul geriatru şi alte specialităţi, de exemplu: psihologul, asistentă dieteticiană, asistentă de îngrijire a diabeticului, asistentul social.
PS. Pe www.edmed.ro se poate efectua cursul de educaţie medicală continuă la distanţă acreditat intitulat: “Particularităţile diabetului zaharat la vârstnic” (detalii AICI)
Acest curs se referă la prevenţia, diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea sistematică a diabetului zaharat la vârstnic. Sunt prezentate definiţia, clasificarea precum şi date de epidemiologie şi noţiuni de fiziopatologie a DZ. Se au în vedere particularităţile manifestării acestei boli, ştiut fiind că simptomele clasice ale DZ sunt mai puţin prezente, uneori acestea lipsesc sau se manifestă insidios. DZ este de multe ori o descoperire întâmplătoare iar diagnosticul se face cu întârziere, în faza de complicaţii.
În lipsa recomandărilor şi a ghidurilor specifice, cursul oferă algoritmi pentru diagnosticul, tratamentul şi prevenţia DZ la vârstnic, bazate pe literatura de specialitate şi practica de zi cu zi din ambulatoriu şi din instituţiile de îngrijire a vârstnicilor.
