În ţările vestice se prefigurează un nou trend. Pacienţii vor să îşi rezolve şi să îşi gestioneze problemele de sănătate online şi să consulte un medic fără să se mai deplaseze la cabinet. În ultimii ani s-a schimbat şi stereotipul consumatorului de servicii medicale online din tânăr, sănătos, cu posibilităţi materiale, în persoană cu probleme medicale care doreşte să aibă controlul asupra stării de sănătate.
Ce caută de fapt pacienţii pe net? Studiile (a se vedea posterul) ne arată că ei caută în primul rând informaţii despre medicamente şi în ultimul rând informaţii despre tratamente. În ţările vestice 1/3 din pacienţi declară că s-au informat pe net înainte să discute diagnosticul şi tratamentul cu medicul curant şi că ar dori să îşi poată vedea de oriunde şi oricând dosarul medical electronic. De asemenea, pacienţii doresc să obţină reţelele online (mai ales cele care se repetă, pentru o afecţiune bine cunoscută), să trimită un e-mail (medicului, asistentei, moaşei, fizioterapeutului… etc) dacă au o întrebare, sau pentru a obţine un bilet de trimitere. Din ce în ce mai populară a devenit înregistrarea datelor medicale sau de stare a sănătăţii (puls, TA, glicemie… etc) într-un dosar medical digital, de exemplu 1/5 dintre olandezi îşi înregistrează astfel datele despre propria sănătate.
Acest trend este astăzi puternic încurajat de casele de asigurări de sănătate, de politicieni şi de medicii specialişti, deoarece este considerat pe de o parte un mijloc de a scădea costurile din sănătate, de educaţie sanitară şi de compensarea deficitul de personal medical, iar pe de altă parte un instrument de a implementa economia de piaţă în acordarea serviciilor medicale.
Continuarea dezvoltării eHealth nu este lipsită de pericole şi se anticipează reducerea volumului de activitate la nivelul medicinii de familie, unde facilităţile eHealth sunt mai puţin agreate şi dezvoltate în comparaţie cu medicina (super) specializată.
PS. Când va atinge “valul” acestui trend pacienţii din România este greu de spus; mai întâi ar trebui să crească numărul utilizatorilor de internet iar apoi instituţiile medicale să ofere servicii medicale online, de calitate.
Stimata doamna doctor,
Multumiri pentru interesantele dv. articole publicate in “Viata Medicala” si, de mai mult timp, si pe net. Nu sunt medic, ci inginer. Asta, insa, nu m-a impiedicat sa fiu abonat mai multi ani la aceasta reusita publicatie a personaluluii medical din tara noastra, interesat fiind si de problemele de sanatate, dar mai ales de inclinarea deosebita a medicilor pentru literatura, pictura, muzica.
Articolul dv. de astazi este de mare interes pt. mine, pt. sotia mea, pt. colegii nostri de facultate, prietenii nostri etc, aflati cu totii la asa-zisa varsta a 3-a (celelalte 2, presupunandu-se a fi cunoscute).
Mai mult, practic toate lucrurile pe care le cauta pacientii din tarile dezvoltate (Olanda, U.K., Danemarca, Germania, Suedia etc) sa stiti ca le cautam si noi de ani buni, din pacate fara prea mare succes.
1 – Daaaaaa!!! Dorim sa se dea odata curs mult discutatului DES (Dosarul Electronic de Sanatate), sa-l putem accesa, evident pe baza unei parole, de la noi de acasa sau din alt loc (cabinet medical, clinica, spital), sa fim siguri ca, odata ce am inmanat medicului de familie copii ale unor documente continand date medicale personale (buletine de analiza, investigatii, scrisori medicale etc) acestea vor fi introduse in format electronic in DES.
Recent, in urma unor analize privind, nivelul crescut al glicemiei, si privind HTA etc, am inmanat asistentei medicului de familie o copie a acestei scrisori. Spre surprinderea mea, asistenta medicului mi-a restituit copia documentului spunandu-mi ca nu este nevoie de asa ceva la ei (?!). In fine, cu proxima ocazie, medicul mi-a primit documentul fiind si dansa surprinsa de refuzul colaboratoarei.
2 – Daaaaa!! Dorim sa obtinem retetele online, mai ales ca, din cauza lentorii inadmisibile a cititoarelor de carduri, ba, chiar, si a “caderilor” retelei de IT, medicului nu ii mai ramane timp pt. consultatia propiu-zisa.
Colaboram bine cu medicul curant care ne-a si sugerat prescrierea pe 2 luni a medicamentelor, ceea ce si facem, dar chiar si asa pt. o simpla reteta care se repeta de ani buni trebuie sa asteptam o ora si peste.
3 – Daaaaa!! Dorim, si chiar facem acest lucru, sa dialogam via e-mail cu medicul de familie, am si primit (de la SANADOR etc)rezultatele analizelor prin e-mail, dar, se pare, ca medicii de familie nici nu au prea mult timp deoarece au arondati prea multi pacienti, si nici nu prea le este in obisnuita aceasta forma de comunicare.
In concluzie, atat cat acest lucru depinde de dv. si de colegii dv. medici, mai ales de cei cu putere de decizie, va rugam sa continuati publicarea de astfel de articole privind imbunatatirea continua, si la noi in tara, a asistentei medicale in ambulatoriu, in primul rand prin activarea si punerea in aplicare a atat de necesarului DES, prin reducerea duratei obtinerii retetelor, mai ales a celor care se repeta, si prin facilitarea dialogului cu medicul de familie.
Va multumim pt. atentie si va rugam sa primiti urarile noastre de putere, sanatate, creativitate, satisfactii in deosebit de importanta dv. activitate in folosul semenilor.
Cu cele mai bune ganduri,
Fam. Vasilescu
Stimate domnule inginer, fam Vasilescu,
In primul rand va multumesc pentru comentariul despre acest blog, in deplina cunostiinta de cauza.
Iar in al doilea rand, imi pare bine ca faceti parte dintre pacientii care doresc implementarea digitalizarii, de altfel ceea ce va fi viitorul in medicina.
Voi continua sa scriu despre acest subiect,
Toate cele bune, Dr M Olaroiu
Siguranța Medicala și Managementul Riscului in Ingrijirea Pacientilor
Recenzie Congres
În acest an, al 4-lea Congres Mondial de Medicina Preventiva si Securitate Clinică Medicala, a avut loc la Viena, Austria, http://www.iarmm.org/4WCCS/ cu tema “Managementul Clinic de Supraveghere a Sanatatii in Situatii de Risc”, 28 (luni) – 30 (Miercuri) Septembrie 2015, la Palatul Schonbrunn, Apothekertrakt Hole, găzduit de Asociația Internațională de Management al Riscului in Medicina (IARMM). Organizatorii majori ai Congresului au fost Prof. Ryoji Sakai, Presedintele IARMM, ( Dr. med. Hon. Prof. SU, fostul TWU Profs., EPFL, USM, etc.), Japonia și Co-președintele, Prof. Dr. Med. Ruprecht-Karls, Universitatea Heidelberg, Germania.
In Comitetul Internațional de Organizare, printre membrii, Donald Berwick ( Prof. Emerit, MD, Universitatea Harvard, Fondatorul, Institutului de Sanatate, Imbunatatirea Medicala, Boston, SUA), Allen J Vaida, (Dr. Executiv, Vice Presedinte, Institutul de Siguranță a Practicii Medicale , SUA, Aidan Halligan Prof. MD, Colegiul Imperial din Londra, Brighton și Sussex , Marea Britanie, a fost și Aurelian Udriștoiu (Dr. Spitalul Judetean de Urgenta Targu Jiu, România). Acest Congres a fost organizat de către IARMM in scopul de a îmbunătăți și de a promova știința și tehnologia în gestionarea riscurilor și a managementul de ingrijire a bolnavilor din unitatile sanitare. Congresul a acoperit o gamă largă de subiecte, cum ar fi siguranța medicala a pacienților, siguranța medicatiei administrate intrun spital, prevenirea izbucnirii focarelor de boli infectioase in unitatile medicale cu paturi, precum si alte subiecte conexe.
Ca în fiecae an, congresul a înregistrat numeroasi participanți din 51 de țări de pe cele cinci continente. Din România, la acest Congres a participat Dr. Aurelian Udristoiu, cu o lucrare specifică de cercetăre „ Mecanismele Moleculare de Reconstrucție Osoasă în Noua Tehnologie a Implantului Dentar “, Autori, Aurelian Udristioiu¹, Staniloiu Mihail¹, Manole Cojocaru², ¹Spitalul Județean de UrgentaTârgu Jiu și Universitatea UCB, ,, ² Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină, Departamentul de Fiziologie, București.
In această lucrare a fost investigat rolul potențial al factorilor plasmatici in remodelarea celulelor osoase, (osteoblaste și osteoclaste), într-o noua tehnica de implant dentar. Sângele periferic (PB) în starea de echilibru a fost colectat la pacientii potentiali sanatosi, care au urmat o noua tehnica de implant dentar, după recomandările medicale ale departamentelor de Biologie Celulara si Neurostiinte din diferite țări.
Un total de 10 pacienți (8 barbati si 2 femei) între 50 și 65 de ani (vârsta medie 57,5 ani) au fost informati corespunzător și după aceea le-a fost recoltata o cantitate mica de sange. Plasma livrata în vacuette uscate de biochimie, a fost tinuta timp de 30 minute, într-un termostat la 37 C *, pentru a obține fibrină auto-omoloagă pentru a fi utilizata ca sigiliu la loculul alveolar după extracție. Pacienții, după 24 de săptămâni de la extracție cu sigilarea alveolă, au facut scanare CT pentru evaluarea densitatii osoase regenerată și în toate cazurile , retractia gingivala, împreună cu resorbție osoasă a osului maxilar au fost împiedicate. Concluzie. Aceste rezultate oferă dovezi puternice pentru un mecanism fiziologic secvențial prin care mecanismele moleculare ale factorilor plasmatici ca Factorul de Crestere Beta, (TGF-beta), au contribuit la reinnoirea mai rapida a osului dentar.
Pe parcursul Congresului cercetători din diferite țări au arătat importanța informaticii in supravegerea pacientului din compartimente speciale de securitate și sănătate care sunt considerate tehnici noi in domeniul ingrijirii sanatatii bolnavilor in toate țările dezvotate.
finit ca” efectul de incertitudine. “Termenul” Incertitudine “este clarificat ca o lipsă de informație sau cunoștința despre un eveniment care poate fi exprimată în termeni de probabilitatea de apariție si descrie în continuare un risc ca o “deviere de la așteptat,” fie ea pozitiva sau negativa. Riscul poate fi descris ca produs al probabilității de deteriorare {Pd}, și gradul de deteriorare. (Ad). Când combinam aceste 2 dimensiuni în tabelul de risc, 2 x2, se va ajunge la o situatue de mare risc atunci când ambele Pd (de multe ori se întâmplă) și Ad sunt ridicate (pierderi de vieți omenești).
O situație de risc scăzut va avea ca rezultat, atunci când Pd este mare, dar Ad este scăzut. În primul rând, siguranța clinică reflectă percepția de risc. În al doilea rând, consecințele de gestionare a riscurilor vor depinde de percepția individuală, [Prof. Porzsold F, Germania).
În fiecare spital din țările dezvoltate occidentale, este pus în aplicare un compartiment de vigilență medicala și monitorizare a alertelor clinice, de la releele infromaticce din sectiiile medicale, in special din ATI.
În acest departament funcționează permanent, non-stop o echipă formată din asistente medicale, informaticieni, economiști care calculeaza pierderile financiare al deterioararii clinice ale bolnavului si care primeste semnale de alerta de la personalul medical, cu parametrii clinici de alertă ca, dintr-o data hipertensiunea sau hipotensiune arterială crescuta sau scăzută brusc, sau la fel,sacadera sau crestera brusca a parametriilor sangelui, hemoglobina, glucoză, pierderea de sânge, etc .. Fiecare departament medical al spitalului isi stabilește parametrii de alertă, pentru fiecare boală specifică. Aceste aspecte sunt transmise echipei de siguranță care anunta rapid medicii de stricta specialitate, pentru a ajunge rapid la cazul semnalat, pentru a rezolva problema medicala, foarte repede, in specialitatea respectiva, alături de doctorii de garda din secția medicala, respectiva.
Participarea la acest proces a asistentelor medicale aflate in ingrijirea bolnavului, este esențială pentru siguranța pacienților, asigurand comunicarea intre pacienti si membrii echipei de asistență medicală, in cazul urgentei ivite pe neastetat.
Infecțiile nosocomiale, spitalicesti, (INS) reprezinta un risc frecvent pentru pacientii internati, in orice sectie medicala, si de multe ori o complicatie severa care afecteaza spitalizarea speciala in sectia de terapie intensiva ( ATI).
Monitorizarea prin software a infecțiilor nosocomiale cu identificări automate sau monitorizarea și raportarea infecțiilor asociate contactate în terapie intensivă, ne ajuta la detectarea rapida si prevenirea raspandirii a INS. [Prof anticipate. Blacky A & Co, Austria].
Activitatiile de a reduce erorile de medicație din faramciile spitalelor sau din sectiile medicale, in diferite țări, sunt conduse de organizații inovatoare care doresc să ofere o soluție mai buna pentru pacientii lor, [Prof. Nahser O, & Co, Marea Britanie].
Minimizarea erorilor de administrare de medicatie sunt asigure prin medicamentele omologate si administrate personalizat bolnavului si sunt stabilite scheme si protocoale de retragere a produselor inadecvate prin utilizarea standardelor globale, [Prof. Snioch T, U Kreysa, Belgia].
Markerii Tumorali, ™, sunt in prezent disponibili, în esență,intr-o foarte mamre masura, în practica clinică. Studiile medicale au aratat un procent ridicat de prescriere necorespunzătoare a TM, din partea medicilor, din aproape toate specialitatile clinice.
Utilizarea necorespunzătoare MT poate provoca testari inutile și dăunătoare pentru pacienți prin suspectarea lor neadecvata de cancer, (42% TM pozitive de la pacientii fara patologie tumorală). Pentru acest lucru se recomandă prescrierea adecvata de analize ce cuprind markerii tumorali, în condiții de siguranță pentru reducerea riscurilor de alerta neadecva a pacientiilor aflati in practica medicala de ingrijire, (Prof. Campoy EEV, Spania). Înainte de utilizare, celulele stem trebuie să fie manipulate astfel încât să aibă caracteristicile necesare pentru diferențiere, crestere, transplant, și acceptarea grefei. Acesta regula de “manipulare minima”, a devenit punctul central de reglementare in utilizarea de celule stem in SUA . Terapiile celulare Stem sunt reglementate prin controale biologice și sunt supuse aprobării în cadrul premarketului de produse celulare . În general, terapia cu celule stem ramane o speranta pentru viitor, mai degrabă decât o realitatea imediată, cu foarte puține excepții, in cazul bolilor maligne sanguine, [Dr. Valdova V, SUA]. În încheierea congresului, in cadrul conferințelor, prezentărilor orale, atelierelor stiintifice si a studiilor educationale de învățământ a fost accentuata idee generală că reducerea erorile medicale, cu un impact pozitiv pentru pacienti, ar avea si un impact economic și social mmai benefic.
Este deosebit de important să se cuantifice acest cost al Managementului Riscului in Ingrijirea Pacientilor, pe decizii in dezvoltarea de strategii de prevenire a conscintelor riscului medical la nivel global , în domeniul siguranței pacientului, [Prof. Înger M & Co, Spania].
Exemplele de mai sus ar putea fi o provocare si pentru toate unitatile medicale din tara noastra, pentru a implementa functionarea compartimentelor de vigilență medicala și de monitorizare a alertelor clinice.
Dr. Aurelian Udristioiu, MD, Doctorand, Biologie Moleculara, Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti, Facultatea de Medicina Generala,
Medic Primar, Medicina de Laborator, Spitalul Județean de Urgență Târgu, Medic
Membrul Academiei Națională de Biochimie Clinica,(NACB), Washington D.C, USA.