Un fapt bine cunoscut de practicieni: peste 90% dintre pacienţii cu infarct acut de miocard (IM) sunt trataţi cu beta-blocante, deoarece s-a dovedit o creştere a supravieţuirii. Şi unul mai puţin cunoscut: o doză scăzută de beta-blocante este la fel de eficientă ca şi o doză considerată optimă, cel puţin aşa se afirmă într-un studiu publicat recent în The Journal of the American College of Cardiology (*).

Ipoteza folosită în studiul efectuat de Goldberger şi colab. a fost că o doză crescută de beta-blocate ar creşte supravieţuirea în rândul pacienţilor cu IM. În acest studiu multicentric au fost urmăriţi timp de 2 ani, peste 7000 de pacienţi, împărţiţi în cinci grupe, cu două extreme: pacienţii care nu au primit beta-blocante şi pacienţii ce au primit doza maximă de beta-blocante (adică doză care se recomandă în trialurile randomizate).

Aşa cum era de aşteptat, în rândul pacienţilor care nu au luat beta-blocante s-a înregistrat o mortalitatea mult mai ridicată comparativ cu pacienţii care au primit beta-blocante, indiferent de doză. După corecţia variabilelor (vârsta, sex, comorbiditate, medicaţie) s-a dovedit că nu există o diferenţă semnificativă între grupul care a primit doza maximă (100%) faţă de cei care au primit doar un sfert (25%) din ea.

PS. Autorii atrag atenţia că acest studiu ar trebui replicat şi aprofundat pentru a stabili dacă într-adevăr o doză mai scăzută (şi cât?) de beta-blocante, decât se recomandă în general, ar reduce la fel de mult mortalitatea la pacienţii cu IM.

(*) J Am Coll Cardiol. 2015;66(13):1431-1441.doi:10.1016/j.jacc.2015.07.047