Hernando Cortes menţiona pentru prima oară despre cacao/ciocolată într-o scrisoare datată 30 octombrie 1520 şi adresată regelui Spaniei. Introdusă mai întâi la curtea spaniolă apoi la cea franceză, ciocolata/cacao vor deveni în secolul al 17-lea un produs de lux destinat nobilimii. Prima fabrică de ciocolată se va deschide în 1728 în Anglia şi următoarele în Germania şi Franţa, ceea ce va duce la scăderea preţului şi la popularizarea consumului.

Cacao, originară din America (Centrala), ar fi fost descoperită (conform legendei) de către zeul aztec Quetzacoatl (sau Şarpele cu pene) pe un munte alături de alte plante hrănitoare. Considerată a avea origini divine, cacao era celebrata în cultura olmeca/maya/mexicană în luna aprilie, prin ofrande cu cacao şi sacrificii de animale (câini pudraţi cu cacao) aduse zeului aferent Ek Chuah. Până la primul contact cu europenii, vechii mexicani consumau cacao în timpul ritualurilor sub formă de băutură rezervată de altfel numai bărbaţilor, în special preoţi, militari şi notabili. Pentru femei şi copii cacao era considerată un aliment toxic. Olmecii, maya, aztecii utilizau cacao şi în scopuri medicale ceea ce a fost preluat după colonizare de farmacopeele europene care menţionau în acest sens mai mult de 100 de întrebuinţări. Ambivalenţa ciocolată/cacao – aliment sau medicament/remediu cu proprietăţi magice – se menţine şi în ziua de azi.

De la arborele de cacao se pot utiliza în scopuri medicale:

• frunzele, aplicate direct pe răni: antiseptic şi reduc sângerarea;
• florile, pentru uz extern – băi, infuzii, cataplasme: reduc apatia, oboseala, timiditatea, durerile dentare;
• pulpa internă a fructului administrată per os ar duce la o naştere uşoară;
• boabele de cacao consumate ca atare: reduc durerea abdominală şi diareea cu sânge;
• untul/uleiul de cacao folosite per os sau pentru uz extern: ajuta la vindecarea rănilor, arsurilor, fisurilor pielii, a afecţiunilor hepatice, pulmonare, gastrice, ragadelor, aftelor, buzelor crăpate; reduce/previne hemoroizii, bolile cardiovasculare, atacul de gută, cancerul de stomac, indigestia, iritaţiile vaginale şi urinare; stimulează apetitul, virilitatea, producţia laptelui matern şi încă multe altele.

Ciocolata este folosită în diverse tratamente cosmetice cu efect tonic şi regenerativ.

PS. Se afirmă că “ciocolata este o parte din istoria noastră”. Omul modern nu mai aduce ofrande zeului ciocolatei dar sărbătoreşte în fiecare an pe 13 septembrie Ziua Internaţională a Ciocolatei. În mai multe ţări există anual festivaluri dedicate “hranei pentru divinităţi” precum şi numeroase muzee (în fotografie: Muzeul despre Cacao şi Ciocolată din Brussel). Olandezii sunt mari consumatori de ciocolată sub toate formele. La micul dejun se consuma “fulgi” şi pastă de ciocolată pe pâine cu unt… iar pentru restul zilei există o mare variate de tarte şi prăjituri precum şi figurine cu şi din ciocolată, băuturi cu cacao/ciocolată. În dorinţa de reglementa totul… Parlamentul UE a sugerat în noiembrie 2002 interzicerea comercializării “ţigărilor de ciocolată” care ar putea influenţa comportamentul şi ar stimula consumul de tabac la anumite vârste…

Ciocolata se consumă frecvent la aniversări şi ocazii festive. Acest blog a împlinit în această lună 2 ani de apariţie neîntreruptă şi vă invit să savuraţi împreună cu mine o bucată din ciocolata preferată. Delicatele trufe elveţiene pudrate cu cacao din cea mai fină şi produse artizanal le consider a fi cele mai rafinate bomboane de ciocolată de pe continent.