Epidemia de ciuma din 1710 din Hamburg ameninta sa se extinda cu repeziciune si sa ajunga pana in capitala Prusiei, Berlin. Pentru a proteja cetatenii capitalei de acesta plaga, Regele Frederick I a ordonat construirea unui spital cu 400 de paturi in afara zidurilor orasului. In cel mai scurt timp armata si o multime de mesteri au inceput construirea unei instututii medicale care sa ofere gratuit fiecarui bolnav un pat si ingrijire dublata de o igiena exemplara. Ciuma s-a stins dar n-a ajuns niciodata pana la Berlin. Cladirea spital cu doua etaje a fost trasformata temporar intr-un asezamant cu scop lucrativ pentru saraci, vaduvi si prostituate. Lucrarile au fost terminate in 1727 iar regele i-a dat numele de “Charité”, pentru a nu se uita scopul pentru care a fost contruit. In acelasi an a devenit spital militar cu facilitati de invatamant. De-a lundul timpului spitalul s-a extins si in 1828 Charité s-a transformat intr-un spital universitar.

Aici au desfasurat cercetari medicale si au tinut prelegeri Rudolf Virchow, Robert Koch si Ferdinand Sauerbruch, primul chirurg care a operat pe torace deschis. Mai mult de jumatate dintre castigatorii Premiului Nobel pentru medicina si filozofie din Germania provin din pepiniera de cercetatori ai Charité.

Astazi cladirile spitalului sunt situate nu departe de centrul orasului. Fatadele vechiului Charité sunt din caramida rosie, cu balcoane ce amintesc stilul brancovenesc si acoperisuri cu ochiuri/ferestre asa cum au casele din centrul Sibiului. Ceea ce odata a fost un mare “lazaret” s-a transformt de-a lungul anilor in cel mai mare Spital Universitar din Europa. Astazi el are peste 100 de clinici, 3.500 de paturi, 16.000 de angajati ,8.000 de locuri de stagiu pentru studenti si o excelenta reputatie in domeniul invatamantului si al cercetarii medicale. In prezent este considerat unul dintre cele mai renumite spitale academice unde studentii la medicina si tinerii specialisti viseaza sa fie acceptati pentru stagii si cursuri de specializare.