Poate nici un popor din lume nu este mai interesat de câţi bani câştigă şi cum îi cheltuieşte decât olandezii. De la noile alegeri parlamentare din urmă cu 2 luni şi după ce au fost prezentat noul program de guvernare, nu se mai discută decât despre puterea de cumpărare (un indicator ce există numai în Olanda, a mai fost încercat şi în Australia), cât va scădea sau creşte şi mai ales, din ce cauze.

Încercarea noului guvern de a introduce poliţa de asigurare în funcţie de venituri ca o metodă de a suplimenta bugetul sănătăţii, a stârnit un val imens de proteste care adus la retragerea acestei propuneri. Din calculul puterii de cumpărare a reieşit că familiile cu venituri medii şi peste medii ar fi trebuit să plătească câteva sute de euro în plus pe lună numai pentru asigurarea medicală. Oricum ar fi statul trebuie să facă de acum înainte economii substanţiale şi, printre altele, va reduce pachetul de bază şi mai multe servicii medicale vor fi numai contra cost.

Care arăta în prezent bugetul sănătăţii? Cifrele sunt publice şi Biroul Central de Statistică (CBS), le afişează periodic online. Astfel, anul trecut, bugetul total a fost în jur de 87 miliarde euro, adică 14,8% din PIB şi 5.300 euro pe cap de locuitor. Din aceştia sunt alocate:

• 25% spitalelor şi medicilor specialişti;
• 18% îngrijiri persoanelor în vârstă;
• 9% îngrijirii persoanelor cu disabilităţi;
• 7% pentru plata medicamentelor;
• 6% îngrijirii psihiatrice;
• 3,3% stomatologiei;
• Aproape 3% medicinei de familie;
• Aproape 2% paramedicilor: moaşe, fizioterapeuţi, logopezi, psihologi, dieteticieni, etc.;
• 2% îngrijirii copiilor, tinerilor.

CBS publică şi în detaliu cheltuielile pe domenii, servicii, etc.

PS. Când am efectuat primul stagiu într-o instituţie medicală olandeză, tutorele mi-a recomandat să am cunoştinţă de structura bugetului sănătăţii… ceea ce mi s-a părut exagerat. Dar între timp i-am dat dreptate, astfel de cifre ar trebui să fie cunoscute de toţi profesioniştii din sănătate oriunde s-ar afla.