Locul in care parintele psihanalizei, Sigmund Freud (6 mai 1856 – 23 septembrie 1939), a locuit timp de 47 de ani, strada Berggasse, nr 19 din Viena, a fost transformat din 1971 intr-un muzeu. Inainte de a fi fost nevoit sa se refugieze in 1938 la Londra, in apartamentul de la primul etaj Freud a gandit celebra teorie si a scris, printre altele, ”Interpretarea viselor”. Teoria visului este aspectul cel mai caracteristic al psihanalizei si a fost pe larg reflectata in lucrarile lui Freud.
Holul, usa de la intrare si camera de asteptare au fost pastrate aproape intacte. In vitrine sunt expuse obiecte personale si o parte din colectia sa de antichitati. Camerele de la strada ale apartamentului au fost transformate in sali de expozitie, de lectura si de reflectie des vizitate de actualii sai discipoli. Filme si inregistrari sonore inedite ce se refera la istoria psihanalizei pot fi vizionate si auzite intr-o incapere special amenajata. Biblioteca de psihanaliza este cea mai completa din Europa. Aici se afla peste 30.000 de volume. Biblioteca este deschisa publicului larg doar in zilele de marti.
In fiecare an pe 6 mai, de ziua de nastere a lui Freud, este organizata o ampla manisfestare cu lecturi si filme inspirate din relatia dintre psihanaliza, arte si alte discipline. Anul acesta se vor implini 70 de ani de la moartea lui Sigmund Freud. Cu aceasta ocazie va fi organizata intre 11 iunie si 13 octombrie 2009 la Muzeul Liechtenstein si la Muzeul Sigmund Freud expozitia cu tema Eros si Thanatos.
Din muzeul vienez lipseste insa celebra canapea de consultatii ce poate fi admirata doar in fotografii. Pentru ”colectionari” motivele de pe cuvertura ce acoperea canapeaua se regasesc intr-un covoras, un suport pentru mouse care se vinde in magazinul de suveniruri. Canapeaua folosita de Freud in timpul renumitelor sedinte de psihanaliza se afla expusa la Muzeul Freud din Londra.
Interesanta relatarea.Dupa imaginile accesibile pe internet muzeul de la Londra pare a avea mai multe canapele.Privitor la colectia de statuete antice ar fi deosebit de interesant de stiut cum corela d. p. d. v. simbolic S.Freud fiecare obiect.Daca obictele de colectie aveau si reverberatie in
constructiile sale teoretice, sau erau adunate numai pentru valoarea lor estetica.De asemenea ar fi interesant de aflat daca obictele de la Londra
au provenit din colectia de la Viena. Freud a parasit Viena in mod precipitat, in conditii de incognito, de periculozitate, ajutat cred de Marie Bonaparte.Daca a plecat impreuna cu acele mici artefacte ceeace a ingreunat mult deplasarea, insemna ca valoarea investita (cu forta energetica libidinala) in ele era foarte mare.Faptul le confera acestora
si o anume semnificatie privitor la personalitatea colectionarului si la modul in care acesta a gandit stiintific.Ne poate da cateva detalii d-na Olaroiu?
La romani psihanaliza nu prea a avut succes.Profesorul de istoria medicinii George Bratescu in lucrarea sa intitulata ,,Freud si psihanaliza” afirma ca structura psihologica profunda a poporului roman il face inapetent la autoanaliza.Foarte putini terapeuti au practicat psihanaliza ortodoxa.Si mai putini au avut o contributie stiintifica teoretica in acest domeniu.Este interesant de relevat faptul ca teoriile freudiene au exercitat atractie asupra unor personalitati de prima marime in cultura provenite din Romania, influentandu-le opera. Mircea Eliade in anii 32′ in cadrul asociatiei culturale Kriterion a sustinut mai multe simpozioane itinerante cu tema,, S. Freud si psihanalizele”.Cel de la Ploiesti s-a desfasurat in aula mare a Liceului Sfintii Petru si Pavel in decembrie 32′, cu acordul ministrului educatiei Dimitrie Gusti.Constantin Brancusi a exprimat clar in sculpturi precum ,, Maiastra” si ,,Printesa X” o simbolica falica nedisimulata. Lucrari care au creat senzatie in epoca.Unele texte Wikipedia prezinta aceasta tema ca fiind o ironie a sculptorului la adresa Mariei Bonaparte si a preocuparilor ei privind erotica feminina. Afirmatie precara la adresa marelui artist si a influentei doctrinei freudiene. Acesta a fost preocupat constant atat de geneza ca act mistic, cat si de aspectul ei pulsional. In sensul afirmatiilor mele este probatorie sustinerea ideatica pe care a avut-o Brancusi pentru opera lui Tristan Tzara, cat si legatura stransa intr-o anumita perioada dintre el si Amadeo Modgliani.
Stimate dl dr Mircea Dragan ,
Va multumesc pentru comentariu. Desi am fost de multe ori la Viena, abia saptamana trecuta am ajus sa vad muzeul. Nu am vizitat inca pe cel din Londra. Din apartamentul vienez sa-u pastrat cat de cat inacte ca mobilier holul de la intrare (cu un cuier, palarie, valiza…) si sala de asteptare unde este o vitrina cu o mica parte din colectia colectia de mici obiecte antice pe care le-a avut: sticlute, statui…multe par obiecte de ritual.Pe peretii celorlalte camere sunt placate fotografii persupun facute dupa unele originale si dupa cum arata aprtamentul cand Freud inca mai locuia acolo. Printre ele sunt expuse in mici vitrine in pereti carti/manuscrise si alte cateva obiecte personale.
Despre personalitatea colectionarul sunt sigura ca dvs ca psihiatru ne puteti spune mai multe. Din fotografii reies interioare supraincarcate pana la tavan cu tot felul de obiecte puse printre alte lucruri si carti.
Camerele de la strada la emuzeului sunt apropae goale, si acum este o expozitie de arta printre care este expusa si o interpretare moderna (din metal!) a faimoasei canapele. Probabil ca si multi altii eu asociez pe Freud cu canapeaua de consultatii si sedintele de psihanaliza.
Cu colegialitate,
Dr M vd Heuvel-Olaroiu
Stimata Doamna Doctor Olaroiu
Va multumesc pentru ca mi-ati raspuns.Sper ca in curand sa pot vizita si eu muzeul Freud cu ocazia Conferintei de psiho-oncologie de la Viena din Iunie.Privitor la celebra canapea Doctorul G. Bratescu consemneaza in cartea sa faptul ca se pare ca aceasta era invelita intr-o scoarta provenind din Bucovina.Este trist sfarsitul acestui om exceptional.Alungat din tara natala , de abia refugiat in Anglia comite un suicid asistat (eutanazie?), ajutat de un prieten medic, tot evreu de provenienta ucrainiana.Nu mai suporta suferina provocata de vechiul sau cancer manbular, suferinta mult agravata de dislocarea din spatiul sau cultural.Din 1933 si pana in 1938 a sperat, afirmand cu tarie ca biserica catolica fi o pavaza de netrecut contra expansiunii naziste in Austria.Fapt ce din nefericire nu s-a intamplat.Nu numai pentru el.Cele 4 surori ale sale au disparut in lagarele de concentrare.