
După aderarea la UE în România a trebuit să înceapă şi va trebui să continue procesul de integrare şi de armonizare. Unul dintre dosarele dificile şi trenante este cel al sănătăţii. Subfinanţarea şi tranziţia perpetuă în care se află sistemul medical românesc se reflectă în primul rând în starea de sănătate precară a populaţiei şi la nivelul indicatorilor sanitari. Lipsa de satisfacţie există atât în rândul pacienţilor şi a profesioniştilor cât şi a funcţionarilor din structurile menite să îndrume, să educe, să inoveze şi să controleze.
Modificările din Contractul Cadru (CoCa, care reglementează asigurarea asistenţei medicale în cadrul asigurărilor sociale de sănătate) pentru anii 2014-2015, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie ac (!?) şi să fie implementate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), au stârnit, aşa cum era de aşteptat, proteste din partea asociaţiilor profesionale. Printre cei care s-au simţit cei mai nedreptăţiţi de anunţatele schimbări şi au emis imediat comunicate, au solicitat şi susţinut dezbateri, au fost medicii de familie (MF), în principal membri a două organizaţii profesionale SNMF (Societatea Naţională a Medicilor de Familie) şi FNPMF (Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie). Comunitatea MF sau atât cât a mai rămas din ea, având în vedere gradul ridicat de emigrare, este departe de fi şi a acţiona ca un întreg (atât dpdv profesional cât şi ca organizaţii), ceea ce face greu de apreciat câţi MF s-au opus şi câţi au fost pentru aplicarea modificărilor din CoCa. Pe reţelele sociale s-a afirmat că protestatarii ar reprezenta doar în jur de 1/3 din totalul MF, ceea ce în principiu nu le-ar da dreptul să vorbească în numele tuturor şi ar putea chiar contribui la deteriorarea imaginii medicinii de familie.
Preconizatele modificările din CoCa, considerate de neacceptat, ce s-au referit la medicină de familie/asistentă primară au fost: reducerea poderei capitaţiei în cuantumul veniturilor MF de la 50 la 20%, creşterea plăţii per serviciu de la 50 la 80%, desfiinţarea numărului minim de asiguraţi de pe lista necesar deschiderii unui cabinet (în prezent de 800 asiguraţi în urban) şi a comisiilor paritare/mixte ale CNAS din care făceau parte şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale MF. Acestea au rolul de a stabili la nivel judeţean numărul de MF ce pot intra în relaţie contractuală cu casa, în primul rând pentru a împiedica concurenţa neloaială.
În acest context conflictual, m-am întrebat cine ar fi mai aproape de adevăr, instituţiile guvernamentale sau organizaţiile MF? Având în vedere de cum este în prezent organizată medicina de familie, ar fi putut contribui modificările din CoCa la reforma asistenţei medicale primare din România şi apropierea ei de standardele UE? Sau, metaforic exprimat, dacă s-ar fi operat modificările, cine pe cine ar fi alungat din “Paradisul” financiar şi “mica înţelegere” organizatorică în care s-a convieţuit până acum? De aceea am considerat că o scurtă descriere de cum este la alţii, mai precis la cei aflaţi în Top, ar putea ajuta la înţelegerea mărului (sau mai bine zis a merelor…) discordiei. Pentru aceasta vă invit să citiţi articolul recent publicat în săptămânalul Viaţa Medicală nr. 14/2015, intitulat: “De ce se tem medicii de familie din România?”
PS. Revenind la metafora cu “Paradisul”, după proteste şi dezbateri, legate de mai sus menţionatele modificări din CoCa, s-a ales pentru păstrarea tradiţiilor… cu mici derogări… “à la roumaine”! Nu s-a optat nici pentru desfiinţarea numărului de asiguraţi nici pentru reducerea plăţii per capita în detrimentul plăţii pe servicii. Eva, ispitită de şarpe să muşte din măr şi de mult timp alungată din Paradis, va fi nevoită să se descurce printre pământeni (de acum echipaţi cu carduri şi internet!) şi dacă va pofti la mere va simţi că sunt de mai multe soiuri, ca gust şi provenienţă, unele mai mai dulci şi altele mai acre, din grădina proprie, cumpărate de la producători sau primite pe sub masă… Adam, încă nu a coborât pe pământ şi a rămas să păzească mult râvnitele mere din Paradis… Cât despre şarpe, va sâsâi dar oare cine îl va mai auzi şi pe cine va mai ispiti?