În istoria recentă a Olandei incendiul izbucnit într-o cafenea din Volendam, un cunoscut loc turistic, pe 1 ianuarie 2001, s-a soldat cu 14 victime. Nefericită întâmplare a determinat înăsprirea controalelor despre prevenirea incendiilor în toate locurile publice din ţară.

Dar nu numai atât. Numeroase instanţe au analizat felul cum s-au desfăşurat: primul ajutor la locul rampei, rolul şi colaborarea dintre profesionişti (asistenţi medicali, medicii de pe salvare, de familie, din spital, psihologi, pompieri, etc) îngrijirea ulterioară şi consecinţele asupra familiilor şi populaţiei din localitate, consilierea psihologică, reintegrarea răniţilor cu sechele şi multe alte aspecte. De asemenea s-au actualizat şi elaborat protocoale de îngrijire a pacienţilor cu arsuri şi/sau alte traumatisme asociate.

Un aspect extrem de important de care depinde în mare măsură reuşita tratamentului şi evoluţia ulterioară a stării pacienţilor cu arsuri şi/sau intoxicaţii/traume asociate, este primul ajutor la faţa locului şi ce se întâmplă în primele ore după incident.

La dispoziţia profesioniştilor din sănătate olandezi există un protocol despre “Primul ajutor la pacienţilor cu arsuri în faza acută (în primele 24 h) şi trimiterea la un centru specializat în tratamentul arsurilor”. La alcătuirea acestui protocol multidisciplinar în 2014 au contribuit majoritatea organizaţiilor profesionale (a medicilor de familie, chirurgilor, pediatrilor, oftalmologilor, anesteziştilor, ambulantierilor, asistenţilor medicali, s.a.), organizaţii de pacienţi, ONG ale pacienţilor cu arsuri, institute de control a calităţii şi siguranţei, s.a.

În continuare, despre ce se recomandă în acest protocol, câteva proceduri pentru a fi efectuate la locul producerii accidentului la pacienţii cu arsuri şi/sau traume/intoxicaţii cu substanţe eliberate în timpul incendiului:

• Profesioniştii să se îngrijească de siguranţa lor şi a celor din jur, a “privitorilor”;
• Stingerea flăcărilor din hainele/corpul persoanei prin: rostogolire, sau cu o pătură/material ne-sintetic destul de gros, sau cu apă (atenţie la arsurile chimice şi la substanţele chimice ce reacţionează cu apă), începând de la faţă către picioare, astfel încât flăcările să nu cuprindă faţă;
• În caz de arsură electrică: deconectarea cu grijă a persoanei de la sursă şi evitarea electrocutării de persoană (-ele) care ajută;
• Pentru acordarea primului ajutor personalul medical să întrebuinţeze metodele descrise în protocoalele de rigoare;
• Răcirea arsurilor să se facă imediat, timp de 10-20 min şi doar dacă alte intervenţii (de ex resuscitarea cardio respiratorie) nu se află în prim plan;
• Răcirea arsurilor se va face cu apă curgătoare/de la robinet, cu temperatură între 15-30 grade Celsius; temperatura apei se va adapta până ce pacientul se simte confortabil;
• Tratamentul imediat al durerii cu opiacee i.v. conform protocolului de tratament al durerii la pacienţii traumatizaţi; antialgicele vor fi administrate ţinând cont de efect şi de manifestarea reacţiilor secundare;

La pacienţii cu arsuri chimice:

• Personalul medical trebuie să fie atent la propria siguranţă şi, în funcţie de situaţie să poarte haine de protecţie.
• Agentul (-tii) care au acuzat arsuri trebuie repede identificaţi şi apoi urmate protocoalele de neutralizare.
• Hainele răniţilor să fie depozitate/neutralizate cu grijă, pentru a evita contaminarea.
• Arsurile chimice să fie spălate cu apă timp de 45-60 min, cu excepţia celor provocate de agenţi care reacţionează cu apă (Na, K, Litiu).
• Dacă măsurile ce trebuie luate în legătură cu anumiţi agenţi chimici nu sunt clare, să se ia legătura cu instituţia responsabilă să îndrume, telefonic sau via website.
• Anamneza pacienţilor, sau a celor din jur (hetero-anamneza) se va referi la: natura agentului chimic/accidentului; la ce temperatura şi cât timp a acţionat agentul chimic/cât a durat expunerea; dacă şi ce măsuri de prim ajutor au fost luate până la venirea echipelor de prim ajutor; dacă a avut loc o explozie, ce fel, dacă persoana a fost aruncată în aer/propulsată, lovită de suflul exploziei, etc;
• Transportului cu ambulanţa se va face la cel mai apropiat loc ce poate oferi îngrijirea adecvată în funcţie de gravitatea cazului şi în timpul transportului se vor efectua următoarele:
  • Răcirea plăgilor arse, dacă nu s-a efectuat între timp, ştiut fiind ca timpul maxim de răcire este de 20 min;
  • NU se vor aplica niciun fel de creme sau alte soluţii pe plaga!
  • Protejarea/acoperirea plăgilor cu materiale curate şi neadezive: folii, cearceafuri metalizate, bandaje neadezive;
  • Temperatura corpului pacientului se va controla şi se va păstra cât mai aproape de normal;
    Extremităţile cu arsuri se vor ţine ridicate pentru a se preveni apariţia edemelor;
  • În caz de suspiciune de traumatisme prin inhalare, pacientului se transportă în poziţie semi-şezândă;
  • Oxigenul se va administra pe mască;
  • Dacă este posibil, se va explica pacientului unde va fi transportat sau de ce nu va fi direct transportat la un centru specializat în tratamentul arsurilor.

În protocolul menţionat mai sus lista de măsuri imediate continuă cu detalierea celor mai potrivite măsuri la pacienţii cu arsuri: despre cum se face răcirea arsurilor, ce măsuri de prim ajutor şi intubare, evaluarea suprafeţei arse şi trierea, ce infuzii şi în ce cantitate, cum trebuie să se comporte personalul (cum comunică între ei şi cu pacientul, cum trebuie să se poarte/ce anume trebuie să lase să se vadă – profesionalism, încredere, empatie etc.), ce fel de transport şi multe altele.

PS. L-am citit în întregime, pentru a-mi împrospăta cunoştinţele. Un protocol complet, pragmatic şi la obiect.