Măsurile de uşurare a suferinţei sunt cea mai veche formă de terapie şi au fost pentru mult timp chiar unica terapie posibilă. Faza paliativă în acordarea îngrijirii medicale poate dura de la câţiva ani la câteva luni sau zile şi începe din momentul în care o afecţiune ameninţătoare de viaţă nu mai reacţionează la tratamentul curativ. Ultima sa perioadă o constituie îngrijirile terminale când devin evidente semnele prevestitoare ale decesului. După survenirea decesului, familia sau cei apropiaţi pacientului intră în perioada de doliu şi în funcţie de situaţie poate fi necesară menţinerea comunicării şi consilierea acestora.

Îngrijirile paliative de calitate se adresează nevoilor specifice ale fiecărui bolnav în parte şi se bazează pe trei piloni: atitudinea corespunzătoare, mulţi ani de experienţă şi cunoştinţe de specialitate vaste. Recenta “descifrare” a genomului uman a apropiat omenirea cu câţiva milimetri de ţinta predilectă a medicinii, “imortalitatea”. Îngrijirile paliative sunt alternativa la alinarea suferinţei îndelungate, considerată adevăratul “duşman” al medicinei moderne.

Filozofia îngrijirilor paliative este holistică cu accent pe definirea şi satisfacerea nevoilor multidimensionale ale pacientului aflat în faza de sfârşit a vieţii. A găsi balanţa dintre “high tech” şi “high touch” alături de pacientul pentru care timpul are altă dimensiune presupune integrarea şi folosirea valenţelor multidisciplinarităţii.

PS. Am coordonat o apariţie recentă la Editura Etna: “Tratatul de îngrijiri paliative la domiciliu”, care se adresează tuturor profesioniştilor din sănătate confruntaţi cu îngrijirea bolnavilor fără speranţă de vindecare, cu şanse mici de supravieţuire şi cu suferinţe cronice, de ordin fizic dar şi psihic şi social, dificil de tratat. Pentru achiziţionare, mergeţi aici.