În ultima lună a anului trecut a apărut a treia ediţie a raportului Comisiei Europene intitulat Health at a Glance: Europa 2014. S-au analizat comparativ datele din 28 de ţări ale UE şi pentru aceasta au fost luate în calcul tendinţele în starea de sănătate, cheltuielile alocate sectorului sanitar, inegalităţile, resursele, accesul şi calitatea serviciilor din sistemele de sănătate precum şi impactul crizei economice asupra sănătăţii.

Faţă de 1990 speranţa de viaţă la naştere a crescut cu 5,1 ani şi a atins în medie 79,2 ani. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii, în medie 82,2 ani femeile şi 76,1 ani bărbaţii. Inegalitatea dintre state se menţine destul de ridicată şi diferenţa dintre statul UE cu cea mai mică şi statul cu cea mai mare speranţă de viaţă este este de 8,4 ani. La capitolul cheltuieli, media UE este de 8,7% din PIB. România se situează pe ultimul loc în UE cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor. Peste tot au însă crescut plăţile suplimentare (co-payments).

Din anul 2000 numărul de medici pe cap de locuitori a crescut în toate ţările, de la 2,9/1000 locuitori la 3,4/la mia de locuitori, cu excepţia Franţei, unde numărul s-a menţinut acelaşi. În toate ţările, cei mai mulţi medici sunt concentraţi în urban. În România numărul de medici este de 2,5/1000 de locuitori iar de asistente de 5,8/1000 de locuitori, mult mai mic faţă de media UE care este de 8/1000 de locuitori.

În ceea ce priveşte factorii de risc, se menţionează creşterea supraponderalităţii şi obezităţii în rândul adulţilor, împreună estimate la 56%. Deşi există mari diferenţe între statele membre, se apreciază că în prezent 1 din 6 adulţi este obez, faţă de 1 din 8 cu zece ani în urmă. UE are cel mai mare consum de băuturi alcoolice din lume, în medie ceva mai mult de 10 litri alcool de persoană. Un fapt pozitiv este reducerea numărului de fumători cu 12% faţă de 2002. În 2012 în jur de 28% din populaţie erau fumători.

Mai multe AICI.