Fiecare persoană sănătoasă prezintă în timpul somnului perioade de oprire a respiraţiei. Dar dacă episodul de apnee (pauză respiratorie) apare mai mult de 5 ori/pe oră şi durează 15-30 de secunde (uneori chiar şi mai mult), atunci este vorba de sindromul de apnee în somn (SAS).

Se apreciază că în jur de 5% dintre bărbaţi ar avea SAS (în rândul femeilor procentul este mai scăzut). De obicei pacienţii nu sunt conştienţi de această tulburare şi se prezintă la consultaţie pentru oboseală, alte simptome vagi care mimează burn-out-ul sau din cauza efectelor sforăitului. Diagnosticul se pune în centre speciale prin monitorizarea pacientului în timpul somnului.

SAS prezintă diferite grade de gravitate: uşoară (între 5-15 episoade de apnee/oră), moderată (între 15-30/oră) sau severă ( >30 episoade pe oră), în funcţie de durată şi frecvenţa episoadelor de apnee sau de bradipnee (scăderea ritmului respiraţiei). Etiologic, SAS a fost clasificat în 3 tipuri: apneea obstructivă, apneea centrală şi apneea mixtă.

Cauze frecvente sunt configuraţia anatomică a căilor respiratorii care predispune la obstrucţii în poziţie culcat în timpul somnului. Numeroşi factori de risc şi/sau declanşatori pot fi preveniţi (consumul de alcool, fumatul, obezitatea, dormitul pe spate, tulburări hormonale, etc.) alţii pot fi doar constataţi: sexul masculin, rasa neagră, menopauza, vârsta (SAS apare mai frecvent după 30 de ani), istoricul familial, anomalii ale craniului (sindromul Down sau Marfan), s.a.

Obiectivele tratamentului sunt de a ameliora simptomatologia – sforăitul şi somnolenţa diurnă – şi de a preveni apariţia altor complicaţii precum hipertensiunea arterială. Tratamentul va fi adaptat gravităţii bolii şi vizează în primul rând măsuri igieno-dietetice (schimbarea stilului de viaţă, administrarea oxigenului cu presiune continuă pozitivă, măsuri care previn colabarea căilor respiratorii în timpul somnului), tratament chirurgical şi mai puţin medicamentos.

PS. Mai nou se pare că portul şosetelor compresive poate ameliora cu peste 60% manifestarea acest sindrom în rândul persoanelor cu insuficientă venoasă cronică şi reduce cu o treime numărul de episoade de apnee pe oră.