La “Gala Medica 2010” am primit din partea unui coleg si colaborator apropiat, Dr. Constantin Bogdan, o carte ce urma sa fie lansata peste doua saptamani la o alta gala, “Gala Vietii Medicale 2010”: “Pagini din istoria gerontologiei si geriatriei romanesti” (M. Dumitru, C. Bogdan, J. Hurjui; Editura Viata Medicala Romaneasca).
Am citit-o de pe pozitia unui medic devenit geriatru nu in tara unde s-a nascut si unde s-a infiintat primul institut de geriatrie si s-a descoperit “elixirul tineretii” ci in tara unde practica medicina si unde exista o specialitate geriatrica unica in lume si a carei filozofie se poate rezuma, citez, prin spusele unui geriatru francez: “En geriatrie tout est soin”.
Lectura acestei carti ofera o alta perpectiva asupra geriatriei si gerontologiei romanesti decat am fost obijnuiti. Cititorul va parcurge pagini amestecate, cu inventare de titluri de cercetari, comunicari, fotografii, documente si scurte CV-uri ale corifelor geriatriei romanesti, intricate cu dialoguri inedite si comentarii/luari de pozitii personale ale unui activ “insider” in viata institutului, dr. M. Dumitru. In epoca “evidence based medicine” la care autorii adera fara partinire, nu se incearca demolarea unui mit – “profilaxia medicamentoasa a batranetii” – ci se sugereaza reanalizarea obiectiva si desprinderea de acest “mit” care a dominat de la inceputuri geriatria romanesca.
Cea mai mare investitie a institutului a fost (si inca mai este?) Gerovitalul; medicamentul care intirzie instalarea batranetii, cunoscut in strainatate mai bine de cosmeticieni decat de medici si ani de zile sursa de valuta de la cei in cautarea tineretii fara batranete. Pe langa studiile despre Gerovital (sau vitamina H3), geriatria romaneasca se poate lauda cu publicarea de-a lungul anilor a numeroase monografii despre alte aspecte ale geriatriei si gerontologiei oarecum puse in umbra de dominanta profilaxiei batranetii.
Desprinderea de “mit” ar insemna investitii in retele de ingrijire cu balans optim intre polul institutional si cel comunitar, imbunatatirea nursing-ului geriatric si a ingrijirilor paliative, educatia medicala continua a profesionistilor din sanatate in managentul polipatologiei asociata batranetii, poliframaciei, etc., aspecte bine punctate de dr. C. Bogdan, in primul rand un practician si nu in ultimul rand un eticus al geriatriei.
PS. Ca specialist in geriatrie format si practicant pe meleaguri straine, am fost uimita de cat de putin stiu medicii din alte tari despre Institutul de Geriatrie si Gerontologie din Romania, despre Ana Aslan si despre Gerovital. Foarte des am fost intrebata daca in Romania exista geriatrie si am raspuns cu mandrie ca acolo s-a infiintat primul institut de GG din lume si a fost descoperit si testat primul medicament pentru profilaxia batranetii. Si de fiecare data am fost ascultata cu politete dar privita cu uimire si neincredere, deoarece aceste informatii nu exista in curricula de pregatire… ci doar pe Google. In conceptia vesticilor, profilaxia la batranete se refera la cu totul altceva iar ingrijirea neajunsurilor instalate cu varsta si pastrarea unui nivel ridicat al calitatii vietii pana la moarte ocupa locul central.
