La nivel mondial, fumatul este prima cauză de deces ce poate fi prevenită. Legislaţiile din mai multe ţări, inclusiv din România, interzic fumatul în spaţiile publice. Până în 2014 doar 18% din populaţia lumii a fost astfel protejată de efectele nocive ale fumatului. Potrivit estimărilor OMS pe lângă fumatul activ, inhalarea fumului de ţigară de nefumători (sau second-hand smoke – SHS) ar determina la nivel mondial în jur de 600.000 de decese/an. După numeroase studii fumatul în rândul gravidelor şi expunerea lor la fumul de ţigară sunt riscuri importante de moarte intrauterină, prematuritate şi tulburări de creştere la făt.

În Olanda fumatul la locul de muncă a fost interzis de la începutul anului 2004 iar din ianuarie 2008 fumatul a fost interzis în industria recreativă (baruri şi restaurante, hoteluri, săli de sport, locuri de desfăşurare a evenimentelor artistice şi culturale). Aceste restricţii au fost însoţite de creşterea preţului şi accizelor la produsele din tabac şi programe de educaţie în rândul populaţiei şi a grupurilor ţintă: adolescenţi, părinţi, gravide, femei.

Un grup de cercetători olandezi au publicat recent un studiu care a evaluat efectul politicii anti fumat asupra sănătăţii perinatale. În acest sens ei au analizat datele din Registrul perinatal naţional între anii 2000-2011, referitor la prematuritate, mortalitate perinatală şi greutate mică la naştere. Astfel ei au ajuns la concluzia că implementarea primei legi anti fumat în 2004 nu a influenţat semnificativ mortalitatea şi morbiditatea perinatală. Dar după 2008, odată cu extinderea interzicerii fumatului în locurile de agrement, s-a observat o reducere semnificativă a greutăţii mici la naştere dar nu şi a prematurităţii şi a mortalităţii perinatale. Bazat pe această concluzie cercetătorii au pledat pentru extinderea în continuare a interzicerii fumatului pentru protejarea sănătăţii populaţiei.