OMS a publicat recent raportul Health for the World’s Adolescents bazat pe analiza datelor politicilor din sănătate din 109 ţări de pe toate continentele. În trei sferturi din programele naţionale de sănătate referitor la adolescenţi se acordă atenţie sănătăţii reproducerii şi HIV/AIDS şi doar într-un sfert consumului de alcool şi fumatului. Scopul raportului OMS a fost atragerea atenţiei asupra problemelor de sănătate ale tinerilor şi analiza tendinţelor şi progreselor/regreselor înregistrate de la începutul acestui secol.
Astfel mortalitatea în rândul adolescenţilor se menţine scăzută, comparativ cu alte grupe de vârstă şi a scăzut relativ puţin în ultimii 10 ani. În 2012 au decedat 1,3 milioane de adolescenţi comparativ cu 1,5 în 2000. Principalele cauze de deces sunt accidentele de circulaţie (de trei ori mai numeroase în rândul băieţilor comparativ cu fetele), HIV/AIDS, sinuciderile, infecţiile de căi respiratorii inferioare, violenţa, diareea, deshidratarea, meningita, epilepsia, bolile endocrine şi imune. La nivel mondial s-a redus semnificativ mortalitatea prin complicaţiile naşterii şi mai puţin mortalitatea prin cauze în relaţie cu HIV/AIDS, care are tendinţa la creştere, în unele regiuni, cum ar fi în Africa.
Printre cauzele de bolă şi dizabilitate pe primul loc se află depresia urmată de accidentele de trafic rutier, anemie, HIV/AIDS, automutilare, dureri lombare şi cervicale, diaree, anxietate, astm şi infecţiile de căi respiratoare inferioare. În rândul tinerilor între 10 şi 19 ani, depresia este prima cauză de boală iar primele manifestări apar cel mai frecvent în jurul vârstei de 14 ani. În acesta categorie de vârstă sinuciderea este a doua cauză de deces.
Aşa cum se ştie depresia la tineri este greu de diagnosticat. Pe lângă simptome psihice (angoasă, tristeţe şi alte tulburări emoţionale, negaţie, izolare, sentimente de vinovăţie, agresivitate, apatie, gânduri suicidale, dependenţă, tulburări de somn, coşmaruri, s. a) se întâlnesc frecvent simptome somatice (astenie, oboseala, cefalee, dureri abdominale sau lombare, pierderea apetitului, scădere în greutate, sau bulimie, creştere în greutate, enurezis, s.a.) şi tulburări de comportament cu consum de droguri, alcool, tutun.
Chiar dacă au fost mai puţin analizate în acest raport, experţii OMS atrag atenţia asupra problemelor de sănătate legate de comportamentul nesănătos al adolescenţilor. În multe ţări creşterea nivelului de trăi a dus la creşterea greutăţii corporale şi la obezitate (în unele ţări 1 copil din 3), cu consecinţe majore asupra sănătăţii adultului de mai târziu. OMS sugerează că mai puţin de 1 adolescent din 4 efectuează zilnic suficiente exerciţii fizice.
Un important rezultat din ultima decadă a fost reducerea cu 90% a mortalităţii şi morbidităţii datorate pojarului ca urmare a programelor susţinute de vaccinare.
