Criza financiara se resimte si la nivelul sistemelor de sanatate din tarile bogate. Astfel, olandezii trebuie sa economiseasca in sanatate 10 miliarde de euro (cam 20% din actualul buget), in jur de 6 miliarde la nivelul medicinii curative si in jur de 4 miliarde la nivelul ingrijirilor medicale. Politicienii sustin ca fara un plan de masuri care sa conduca in urmatorii ani la economisirea acestei sume exista mari sanse ca sistemul sa se confrunte cu mari dificultati finaciare si sa dea faliment. Intrebarea care framanta pe toata lumea este cum se poate economisi fara sa fie afectata calitatea asistentei medicale si/sau satisfactia pacientilor si a profesionistilor din sanatate.

Grupurile de lucru constituite acum cateva luni pentru a analiza situatia au inceput sa-si faca cunoscute concluziile si sa propuna solutii. Astfel, referitor la:

• calitatea seviciilor medicale: implementarea modelului britanic ce presupune existenta unui singur institut national care sa decida asupra calitatii, transparentei, responsabilitatii si controlul protocoalelor, normelor, standardelor;
• casele de asigurari: un pachet de servicii controlat si propus de minister; cuantumul politei sa fie in functie de venituri; mentinerea unei economii de piata controlate, in masura sa impiedice cresterea necontrolata a pretului serviciilor medicale si inmultirea nejustificata a caselor de asigurari;
• costurile de personal: medicii specialisti olandezi (cei mai “scumpi” in comparatie cu alte tari si de obicei organizati intr-un fel de SRL-uri proftabile) sa devina toti salariati; spitalele sa aiba un buget anual fix din care sa plateasca medicii angajati;
• pacienti: suplimentarea riscului la polita de asigurare medicala la 750 de euro (fata de 165 cat este in prezent – cu unele exceptii) si plata a 5 euro pentru fiecare consultatie la medicul de familie; scoaterea din pachetul de asigurari a unor afectiuni cu evolutie usoara, inclusiv cele psihice (anxietatea, depresia, etc); scoaterea de pe lista compensatelor a anticonceptionalelor (de la varsta de 21 ani), a medicamentelor impotriva pirozisului si a celor care reduc nivelul sanguin al colesterolului, in cazurile necomplicate a materialului de incontinenta, a produselor dietetice si a protezelor; compensarea numai a tratamentelor paramedicale evidence based;
• institutii: reducerea numarului de servicii de urgenta de la 100 in prezent la 60, concomitent cu realizarea unei mai bune raspandiri teritoriale astfel incat timpul de la anuntarea urgentei si pana la sosirea echipei de salvare sa creasca cu cel mult 2 minute (in prezent ambulanta trebuie sa ajunga in 15 minute).

PS. Pana acum nimeni nu s-a pronuntat deschis in favoarea solutiilor prezentate mai sus desi toata lumea este de acord ca trebuie sa se faca economii. Pacientii sunt obijnuiti sa aiba acces la cat mai multe servicii si facilitati iar profesionistii, sa lucreze part-time, sa fie din ce in ce mai bine platiti si scolarizati. In luna iunie vor fi alegeri generale iar reducerea cheltuielilor in general si reforma sistemului sanitar se regasesc in top 3 in programele partidelor politice. Medicii specialisti olandezi au actionat pe ministrul demisionar al sanatatii in instanta deoarece ii obliga sa plateasca sute de milioane de euro incasati nejustificat pentru serviciile prestate anterior si doreste sa-i faca salariati. Intre timp, se transmit la televizor emisiuni in care personalitati ale vietii sociale si politice sunt invitate sa prezinte “idei” care ar duce la reducerea cheltuielilor. Printre altele s-a propus reducerea numarului de medici, deoarece sunt costisitori si conform unor studii… contribuie la cresterea morbiditatii si a mortalitatii…