În lume, cancerul de sân reprezintă 23% din totalul cazurilor de cancer şi 14% din decesele prin cancer, conform GLOBOCAN 2008. La nivel european, o analiză a mortalităţii prin cancer mamar a constatat o reducere a mediei mortalităţii de la 45% la 17% între anii 1989 şi 2006, cu variaţii mari între extreme: scădere cu 35% în Marea Britanie şi creştere cu 17% în România.

Din punct de vedere geografic, cancerul de sân este mai frecvent în vestul Europei, America de Nord, Australia şi Noua Zeelandă, dar şi în ţări din America de Sud precum Uruguay şi Argentina. Diferenţele geografice sunt influenţate de statusul economic şi sunt cel mai evidente în statele europene: nordul şi vestul Europei cu incidenţă crescută, iar statele din sud şi est cu rate mici ale frecvenţei bolii; aceasta se datorează expunerii diferite la factorii de risc: menarha la vârste tot mai mici, nuliparitatea, vârsta înaintată a mamei la naştere, administrarea de preparate hormonale (contraceptive orale, substituţie hormonală în menopauză), menopauză tardivă, obezitate. În ceea ce priveşte vârsta, se constată o creştere rapidă a incidenţei cancerului de sân înainte de menopauză, pentru că apoi să se menţină în platou datorită probabil scăderii hormonilor estrogeni circulanţi.

Cancerul de sân este rar la bărbaţi: 0,8% din cazurile de cancer mamar şi 0,16% din decesele prin cancer la bărbaţi. Prevalenţa să creşte cu vârsta, iar factorii de risc sunt reprezentaţi de expunerile la radiaţii, administrarea de estrogeni sau creşterea nivelului lor în sânge (aşa cum se întâmplă în ciroză sau în sindromul Klinefelter), precum şi antecedente familiale de cancer mamar sau mutaţii ale genei BRCA2 (gena Breast Cancer 2 asigură sinteza unei proteine cu rol în reparaţia cromozomilor).

Prevenţia cancerului de sân a fost secole de-a rândul ignorata deşi au fost făcute asociaţii intre dieta nesănătoasă şi acest tip de cancer de medicului roman Galen în jurul anului 168 i.e.n. În 1713, medicul italian Bernardino Ramazzini, raporta absenta completă a cancerului cervical şi incidenta destul de ridicată a cancerului de sai în rândul călugăriţelor, pusă pe seama sitului de viaţă şi a lipsei de viaţa sexuală. Observaţiile lui Ramazzini au folosit mai târziu la identificarea şi înţelegerea rolului hormonilor ca factori de risc în cancerul de sân.

Bernardino Ramazzini (1633-1714) este considerat părintele medicinii muncii/ocupaţionale. În tratatul intitulat Diseases of workers, descrie rolul negativ al expunerii la produşi chimici, praf, metale asupra sănătăţii muncitorilor. În acea vreme se ştia că mortalitatea lucrătorilor din minele din Carpaţi era foarte ridicată şi că femeile din acele regiuni se căsătoreau frecvent şi de şapte ori într-o viaţă. Medicul italian a efectuat numeroase studii, a scris mai multe lucrări despre bolile ocupaţionale şi a făcut lobby pentru măsuri protective şi legi care să-i compenseze pe cei bolnavi din lipsă de igienă industrială.

L-a preocupat în egală măsură transmiterea şi prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi sănătatea şi igiena la femeii şi în special la moaşe, precum şi sănătatea fermierilor. A descris sindromul Ramazzini, o boală pulmonară acută (o alveolită alergică) întâlnită la lucrătorii agricoli, mai frecvenţă la bărbaţi, de obicei între lunile octombrie şi măi, datorată unor microorganisme din fan sau cereale. Pe lângă această, el a fost unul dintre susţinătorii utilizării preparatelor ce conţineau chinina în tratamentul malariei, boala de care a suferit către sfârşitul vieţii sale.

PS. Într-un articol publicat în The Lancet (2011, doi:10.1016/SO140-6736(11)61746-7) se arata ca nuliparele – printre care călugăritele – au un risc crescut de a face cancer de sân, de ovar şi de uter. Conform studiilor de epidemiologie publicate în ultimii ani, femeile care întrebuinţează pilula contraceptivă au şansa cu 60% mai mică să facă un cancer ovarian şi de uter comparativ cu femeile care nu au întrebuinţat niciodată aceste pilule. Pilula contraceptivă nu creşte riscul de cancer de sân iar efectul protectiv pentru cancerul de ovar şi uter durează douăzeci de ani. Din acest motiv autorii considera că cele aproape 95 de mii de călugăriţe catolice ar trebui să primescă pilula contraceptivă gratuit…

Pentru cei care doresc să-şi actualizeze şi să-şi consolideze cunoştinţele despre Cancerul mamar, se poate efectua online pe www.edmed.ro un curs cu acest subiect.

(Notă: textul în italic de la începutul acestui post este preluat din acest curs cu permisiunea autoarei, Dr Mihaela Lese).