In urma cu un an am publicat pe medicalnet.ro primele articole ale acestui blog. La acest moment aniversar ar fi nimerit sa destup o sticla de sampanie dar – pentru a ramane in spiritul blog-ului – nu inainte de a ma intreba daca aceasta celebra bautura ar avea si ceva proprietati terapeutice.
Paradoxal, vestitul vin “spumant” ar fi fost pentru prima oara descris in secolul al 17-lea de catre un englez, Sir George Etherege. Cu toate acestea francezii sustin ca sampania ar fi fost descoperita de catre calugari: dupa unii, din intimplare de catre Dom Perignon (1638-1715) din Hautvillers, in timpul exeprimentelor in cautarea obtinerii unui vin de calitate si ”linistit”, dupa altii, de catre calugarii din St.Hilaire, care ar fi produs-o de prin 1531, conform unei metode rurale. Oricum ar fi fost, sampania asa cum o stim astazi a devenit una dintre cele mai protejate si elitiste marci din lume si este consumata cu mare placere la ocazii mai mult sau mai putin festive. Savoarea bauturii se masoara prin finetea si durata de eliberare a bulelor de CO2 (dupa Beaudelaire, sufletul vinului) si, spun cunoscatorii, s-ar pastra intacta doar daca protocolul de producere, pastrare, transport, racire si consum este respectat cu strictete.
Adeptii medicinii alternative au descris si elogiat nenumaratele proprietati terapeutice ale sampaniei. Astfel ar stimula buna dispoztie, apetitul, ar reduce depresia si anxietatea si poate fi folosita cu succes in tratamentul: obezitatii, insomniei, tulburarilor ginecologice, colonului iritabil, alergiilor, aerofagiei/ flautentei/ distensiei abdominale (?!), colecistopatiilor, dependentei de droguri, imbatranirii, samd. Cu o singura mentiune: terapia cu sampanie inseamna consum zilnic moderat (adica doua cupe pentru femei si 4 cupe pentru babati), contrar cu ceea ce credea de exemplu Mark Twain, si anume: “too much champagne is just right”!
In scopuri estetice si pentru a reduce efectele imbatranirii exista tratamente faciale si corporale cu sampanie. Astfel mastile si cremele pe baza de sampanie ar inchide porii, ar avea efecte antioxidante si ar intirzia formarea ridurilor prin sporirea fermitatii pielii.
Sampania se poate consuma pana la sfarsitul vietii. Cu un pahar de sampanie pe noptiera se poate muri in demnitate si fara dureri. In cazul muribunzilor, una dintre probleme este gura uscata pentru prevenirea careia se recomanda umezirea buzelor (pe dinafara si pe dinauntru) cu apa sau mai bine cu sampanie, care datorita continutului in zaharide ar mentine umiditatea buzelor la un nivel optim timp indelungat. Din acest motiv in frigiderul unitatilor de ingrijiri paliative (de exemplu, din Oalnda) se pastreaza (mici) sticle din “bautura ecumenica”, cum mai este denumita sampania.
PS. Pe scurt, o sticla de sampanie se recomanda a fi pastrata la temperatura protrivita (intre 13-16) grade pentru a fi putea fi folostia la nevoie pentru mai toate problemele medicale. Dar atentie, trebuie sa fie sampanie adevarata, cea contrafacuta s-ar putea sa nu aiba efectul scontat si poate cauza discomfort digestiv… ceea ce confirm din proprie experienta.
