Dintre cei 310 milioane de americani doar ceva mai mult de 50 de milioane au asigurare medicală. Introducerea asigurării medicale obligatorii este de mai mulţi ani subiect de discuţie în campaniile politice şi unul din punctele din programele electorale fără prea multe şanse de împlinire. Până în urmă cu 2 ani, când Congresul a fost de acord cu propunerea actualului preşedinte de a revizui legea sănătăţii şi de a introduce asigurarea medicală obligatorie.

Dacă din perspectiva europeană principiul asigurării medicale obligatorii şi al solidarităţii este de la sine înţeles, în rândul cetăţenilor UŞA este vorba de încălcarea principiului autodeterminării şi neîncrederea în guvernul federal care are rădăcini adânci în conştiinţa cetăţenilor. Mulţi nu sunt de acord să îşi facă asigurare medicală şi să plătească premii dacă nu sunt bolnavi şi nici ca din aceşti bani să se plătească servicii medicale pentru persoanele cu venituri reduse sau care nu pot plăti.

De curând Înalta Curte din America a aprobat cu o majoritate modestă legea care ar face posibilă asigurarea medicală obligatorie la nivel naţional în primul rând prin intermediul angajatorului sau la companiilor de asigurări subvenţionate de guvern pentru cei care nu pot plăti. Numai partea din lege care se referă la extinderea pachetului de servicii medicale la persoanele cu venituri modeste (Medicaid) nu a fost aprobată. Conform acestei legi, cine nu se va asigura medical, va plăti începând din 2014 o amendă estimată la 95 dolari, ce va creşte în 2016 la aproape 700 de dolari. Decizia Înalţii Curţi a făcut din acesta lege un important subiect electoral pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie ac.

După ultimele anchete de opinie în jur de 56% dintre cetăţeni sunt împotriva introducerii noi legi şi cel puţin 26 de state refuză deocamdată să o implementeze. Totul depinde de cine va fi ales preşedinte la următoarele alegeri deoarece republicanii sunt decişi să anuleze legea.

Implementarea acestei legi este un prim pas spre schimbare dar cu toate aceste se estimează că în 2014 vor mai fi în jur de 27 de milioane de neasiguraţi medical constituiţi din ilegali, persoane care nu ştiu cum să se asigure şi conservativii din grupuri religioase.