In comparatie cu restul lumii, tarile dezvoltate s-au putut mandri ani de-a randul cu o mortalitate perinatala scazuta. Nivelul crescut de viata, sisteme sanitare performante si emanciparea femeilor au dus insa la aparitia unor altor factori de risc ce pot contribui la inrautatirea acestui indicator.
Intre 1950 si 1980 mortalitatea perinatala in Olanda a scazut considerabil dupa care a urmat o perioada de de stabilizare. Din analizele efectuate a reiesit ca intre 1999-2000 s-a inregistrat cea mai ridicata mortalitate perinatala comparativ cu restul tarilor din UE. Decesele in prima saptamana de viata au stagnat iar decesele din prima luna de viata au fost mai multe decat media UE-25 (cel mai scazut indicator al mortalitatii perinatale este in Finlanda si Suedia). Olanda se mai afla si printre tarile europene cu cele mai multe morti subite la noi-nascuti. In prezent are una dintre cele mai ridicate mortalitati perinatale comparativ cu restul Europei ceea ce a determinat formarea unei comisii care a analizat cauzele si va propune masurile de rigoare.
Un exemplu: din cei 173.453 copii nascuti in 2007, 1153 s-au nascut morti dupa saptamana a 22 de sarcina si 634 au decedat in primlele 4 saptamani de la nastere.
Principalele cauze de deces perinatal au fost:
- malformatii congenitale
- patologie placentara (de ex cauzata de HTA)
- nastere prematura
- greutate fetala scazuta
Pintre factorii de risc inscriminati s-au numarat:
- varsta inaintata a gravidelor primipare (printre cea mai ridicata din Europa)
- nasterea de multipleti datorita tratamentelor pentru infertilitate (stimulare hormonala, IVF)
- originea straina a viitoarelor mame
- fumatul si/sau greutatea excesiva
- tratamente de infertilitate in antecedente
- diferente in procedura de screening prenatal
- probleme in acordarea ingrijirilor perinatal (supravegeherea gravidei, nasterea la domiciliu, colaborarea ginecolog-moasa, tratament pasiv al copiilor nascuti la limita varstei de supravietuire).
PS: Alte particularitati ale supravegherii gravidei si legate de nastere in tara lalelelor:
Nasterea la domiciliu asistata de moasa sau de medicul de familie este inca deosebit de populara si nasc in spital gravidele cu risc sau daca dupa inceperea travaliului se constata probleme. Mai mult de 50% din nasterile (primiparelor) declansate la domiciliu se sfarsesc in spital. Ingrijirea acordata femeii gravide si nasterea sunt coordonate de catre un case-manager (de cele mai multe ori o moasa). Gravida nu este intotdeauna urmarita de ginecolog ci de cele mai multe ori de moasa, care in Olanda este o profesiune free-lance. Mai mult exista un numar insuficient de ginecologi/obstetricieni iar in spitale nu exista peste tot garda permanenta cu osbstetrician/ anestezist/ pediatru care sa asiste nasterea.
