Boala a fost pentru prima oara descrisa de catre australianul Edward Holbroock Derrick la lucratorii unei macelarii din Brisbane. A fost denumita ”query fever” iar bacteria cauzatoare (Gram negativa) a fost izolata la sfarstitul anilor 30 in USA si denumita Coxiella Burnetii.
Febra Q este o zoonoza care se transminte cel mai frecvent de la vaci, capre si oi si in mai mica masura de la pisici, ciini, iepuri si pasari. Nu este cunoscuta trasmiterea de la om la om. Modalitatea de trasmitere este prin inhalarea aerului infectat de pe camp sau din grajduri, sa, prin contact direct cu animalul bolnav sau prin consumul de produse infectate si insuficient prelucrate termic: lapte, carne. Perioada de incubatie la om este intre 9 si 40 de zile iar tabloul clinic incepe cu semnele unei gripe banale; febra, dureri musculare, frisoane, tuse, greata, varsaturi, diaree, bradicardie. De obicei vindecarea survine dupa doua saptamani. Dar in unele cazuri boala se poate complica, cel mai adesea cu infectii pulmonare severe, poate surveni decesul sau se poate croniciza si dura ani de zile (caz in care se manifesta frecvent prin oboseala cronica). Antibioticele din grupa chinolonelor,tetraciclinelor, macrolidelor sunt eficiente iar in cazurile cornice se pot administra timp indelundat. Exista si un vaccin care se administreaza persoanelor cu risc crescut (cum ar fi crescatorii de animale, lucratorii din macelarii), dar nu pe scara larga si in putine locuri din lume, deoarece exista riscul reactiilor disproportionate la cei care au facut deja o forma usoara si neindentificata de boala.
Masurile de preventie se refera la igiena cresterii animalelor, a grajdurilor si a imprastierii gunoiului de grajd, precum si vaccinarea animalelor, in special a caprelor si a oilor. Animalele infectate nu prezinta, in cele mai multe cazuri, semne evidente de boala. La capre ferba Q se poate manifesta prin avort sau nastere prematura. Urina, fecalele, laptele, palcenta si lichidul amniotic este in acest caz infectat cu bacterii care pot supravietui ani de zile in praf si nisip de unde cu ajutorul vantului sunt imprastiate in aer si inhalate de catre om. Cele mai predispuse sunt gravidele, persoanele cu imunitate scazuta sau cancer, etc. Pentru declansarea infectiei este necesara inhalarea catorva bacterii.
Daca pana in 2007 se inregistrau pe an in Olanda in jur de 15 cazuri de fera Q, anul acesta s-au diagnosticat in jur de 2000 de cazuri , dintre care 80% numai in Provincia Brabant. Aici exista pe o suprafata relativ restransa un numar semnificativ de ferme de crestere a caprelor. De trei ori pe an gunoiul de grajd rezultat este uscat si imprastiat pe camp si se pare ca o parte ar fi fost infectat cu germenii febrei Q. In jur de 20 de ferme au raportat incepanad din anul 2005 avorturi in randul caprelor dar abia din acest an vacinarea lor a devenit obligatorie..Se pare ca ar exista o noua forma de bacterie decat cea cunoscuta si in prezent se lucreaza la fabricarea unui vaccin. Intre timp in regiunea afectata s-a infiintat o Policlinica pentru febra Q, unde activeaza internisti si epidemiologi si unde boala se poate diagnostica cu repeziciune. Medicii de familie din zona respectiva au stabilit un protocol de depisitare si tratament si au obligativitatea sa raporteze cazurile nominal.
Pana in prezent ”gripa balcanica” a facut in Olanda mai multe victime (soldate si cu decese) decat cea ”mexicana”. Ceea ce ingrijoreaza cel mai mult este ca pericolul de infectie va ramane prezent un timp, nefiind posibila ” sterilizarea” solului si a prafului vehiculat de vant.
