Aparatul nostru digestiv nu a fost de la început obişnuit să digere cereale/făinoase, Homo Sapiens se hrănea cu nuci, rădăcini, fructe şi din când în când carne şi peşte. În prezent consumăm din ce în ce mai multă pâine, pizza, paste, biscuiţi, etc. În literatura de specialitate se afirmă că 0,6-1% din populaţia din UE, Africa de Nord şi de Vest, Cornul Africii, Centrul şi Sudul Asiei, are intoleranţă la gluten. Boala celiacă a fost identificată la 20% din această populaţie. În SUA se afirmă că o treime din populaţie consumă mai puţin sau deloc pâine şi paşte făinoase.
Cele mai frecvente simptome la persoanele cu alergie la gluten sunt: oboseala, dureri abdominale, apatie, diaree, tulburări de somn, creştere în greutate. Produsele fără gluten sunt din în ce mai căutate şi de exemplu în Australia, unde 10% din populaţie prezintă intoleranţă la gluten, chiar şi în cele mai mici brutării se menţionează dacă produsele conţin sau nu gluten.
Gastroenterologii susţin că doar la 1-2 din 10 persoane care se prezintă cu simptome datorate alergiei la gluten, se poate în prezent identifică cauza. Dacă nu a fost diagnosticată o celiachie, se vorbeşte de “non coeliac gluten sensitivity”.
PS. Studiile au arătat rezultate contradictorii: pe de o parte se afirmă că glutenul poate cauza diaree şi oboseală iar pe altă parte că sensibilitatea la gluten fără celiachie nu se datorează glutenului! Deocamdată orice s-ar afirma nu se poate frâna epidemia de alergie/intoleranţă/sensibilitate la gluten. Există diete şi produse fără gluten iar biologii experimentează plante modificate genetic. O boală la modă?
Din pacate, tot mai des auzim despre intoleranta la gluten la foarte multe persoane.
Diagnosticul de celiachie se pune pe baza biopsiei facute la endoscopie. Cum este mai usor de infirmat diagnosticul urmand dieta fara gluten cel putin o luna, multi nici nu ajung la medicul de familie, darmite la gastroenterolog.
Ca simptomele se datoreaza intolerantei sau alergiei la gluten (lucruri diferite), cura este aceeasi: dieta pe viata.