O stire difuzata intr-un cotidian olandez de mare tiraj a produs indignare publica si a adus in discutie un subiect aproape uitat. Intr-un nursing-home, obiectele personale ale unei paciente decedate au fost stranse in saci de plastic si depozitate, la numai cateva ore de la nefericitul eveniment. Cand familia s-a prezentat, cateva zile mai tarziu, sa straga din camera lucrurile decedatei  aceasta era déjà ocupata de un alt pacient.

Conform legislatiei in vigoare spatiul ocupat de un pacient aflat intr-o institutie de ingrijire trebuie eliberat in decurs de 13 zile de la decesul acestuia tocmai pentru a acorda timp membrilor de familie sa pregateasca in liniste inmormantarea. Atat familia cat si institutiile sunt intr-o asemenea situatie recompensate financiar: familia pentru a elibera spatiul si institutia pentru a-l mentine neocupat pana cand familia s-a decis sa-l elibereze. In acelasi timp, in virtutea dreptului la autonomie, fiecare institutie are reguli interioare de functionare si liste lungi de asteptare ceea ce explica in parte producerea incidentului de mai sus.

Listele de asteptare pentru admiterea intr-o institutie de ingrijire depasesc in Olanda  ½ de an. Ca urmare a imbatranirii populatiei si a cresterii numarului de bolnavi cronici ce nu mai pot fi ingrijiti acasa si trebuie institutionalizati, numarul de locuri in sutele de nursing-home, case de batrani, institutii pentru persoane cu nevoi speciale au devenit insuficiente mai ales in sudul tarii.

La scurt timp dupa difuzare, stirea a fost preluata de toata mass media iar in ziare, la televizor si pe blog-uri au aparut o multime de semnale despre nerespectarea intervalului legal de 13 zile. In unele situatii familia a fost obligata sa stranga lucrurile decedatului in decurs de numai cateva ore. Multi sunt de parere ca si fara existenta protocoalelor, institutiile au dreptul moral sa respecte suferinta familiei si sa-i  acorde timpul necesar.