În plin sezon de viroze, virusul gripal are un rival, nou coronoravirus nCOV apărut în Wuhan, China, în decembrie anul trecut. Medicul chinez Li Wenliang a prevăzut potențialul epidemiologic și a fost primul care a avertizat despre pericolul unei noi epidemii de tipul SARS. El a lansat un mesaj pe grupul de WeChat pentru foștii colegi de facultate după ce 7 pacienți, care vizitaseră o piață de pește locală, au fost diagnosticați cu o boală asemănătoare SARS și plasați în carantină în spitalul unde era medic. Mesajul sau a devenit viral pe rețele de socializare iar poliția l-a acuzat de informații false pe care a trebuit să le dezmintă. Li a conținută să îngrijească pacienții internați cu o pneumonie cu etiologie necunoscută și a murit din cauza infecției numită #COVID-19. Între timp infecția s-a răspândit cu repeziciune și a determinat autoritățile chineze să pună în carantină orașul Wuhan și alte focare de #COVID-19. Încă de la început, epidemia a fost intens mediatizată, virusul start-up a devenit repede multinațională, călătorind fără viză în lumea reală și devenind viral în lumea virtuală. Răspândirea lui a declanșat dileme, panică, incidente, mituri, teorii, incertitudini și regândirea măsurilor de prevenție în masă.

În Europa, nu este prima epidemie din Asia care are poartă de intrare Italia. Epidemia de pestă din secolul al 14-lea a ajuns pe continent în Sicilia prin portul Messina, și s-a repetat în diferite forme până în secolul la 19-lea. De această data poartă de intrare a fost Lombardia unde încă se mai caută pacientul 0.

Până în prezent, virusul înrudit cu SARS poate fi numit molipsitor dar nu și ucigaș în masă. În comparație cu virusul gripal, care se transmite la fel și face anual sute de mii de victime la nivel mondial, #COVID19 determină decesul la 2-5% dintre cei infectați. În posterul de mai jos se poate vedea o estimare efectuată în USA a efectelor gripei, comparativ cu #COVID19.

Grupele cu risc crescut sunt vârstnicii, cu comorbidități, persoanele cu imunitate scăzută și personalul medical. Virusul are capacitatea de se transformă prin mutații genetice, nu există un tratament etiologic și încă nu este gata un vaccin perfect, sigur, eficient și fără niciun efect secundar. Măsurile de protecție sunt că și pentru alte viroze, igiena mâinilor și evitarea contactului cu persoanele bolnave (păstrarea distanței, izolare, carantină, echipamente de protecție) fiind cele mai recomandate. Cu alte cuvinte, un virus gripalike ca simptomatologie de debut, de care trebuie să ne ferim dar să nu ne speriem, așa susțin experți din toată lumea.

Cu toate acestea COVID19 va rămâne în istorie în primul rând pentru că răspândirea și efectele lui au declanșat emoții și comportamente nebănuite în rândul cetățenilor care au văzut că nicio țara nu s-a dovedit a fi ‘’Gradina Maicii Domnului ‘’ în fața acestui virus încoronat venit de la un popor despre care se zice că mănâncă tot ce mișcă…Cei mai vulnerabili sunt cetățenii care nu au încredere în sistemul politic și de asistentă medicală din țara lor, virusate de corupție, incompetența, ineficiență, lipsă de comunicare și de transparență. De frică își fac provizii, sunt cei mai influențați de fake news (teorii ale conspirației, virus armă biologică…) și cel mai șovăitori când vine vorba să respecte regulile de prevenție impuse de autorități sau să se informeze din surse oficiale. Într-o anchetă făcută în Țările de Jos, unde cetățenii călătoresc frecvent și se simt în siguranță și bine protejați, cea mai mare preocupare legată de efectele epidemiei cu COVID19 este deocamdată limitarea libertății de mișcare: multe companii au anunțat perioade de lucru la domiciliu, au anulat deplasări și reuniuni; vacanțele au fost compromise prin anularea de evenimente, de zboruri aeriene, de croaziere, închidere de hoteluri, obiective turistice…

Personalul medical are de a face cu o avalanșă de informații conținute în ghiduri și protocoale elaborate în scurt timp de cele mai importante asociații profesionale științifice din care trebuie să selecteze esențialul și ce se potrivește cel mai bine locului unde își desfășoară activitatea. Totul se poate accesa gratuit online iar OMS oferă cursuri nu numai pentru personalul medical dar și pentru manageri, politicieni din sănătate, personal din ONG-uri. Prevenția la locul de muncă rămâne o provocare și o preocupare pentru fiecare la fel și când și cum o infecție nediagnosticată la o persoană care nu a fost contact sau nu a fost în zonele cu epidemie este o infecție #COVID19. Printre influențeri, bloggeri și experți sunt încă la ordinea zilei dispute semantice/practice despre izolare, (auto)carantină, măști și echipamente de protecție, tratamente, alte mituri și adevăruri despre acest virus monden sosit în Europa în plin sezon de carnaval.

OMS s-a întrecut în comunicate despre gradul de periculozitate al epidemiei coronavirus dar s-a dovedit rezervată în a declara că este vorba de o pandemie. A deschis destul de repede punguța cu doi bani și a împărțit zeci de milioane de euro pentru combaterea #COVID19, cercetare, găsirea unui vaccin, alte măsuri de prevenție.

La rândul lor guvernele și-au mobilizat forțele pentru prevenirea răspândirii noului virus acțiunile fiind repede percepute cu un mare potențial electoral, desigur în funcție de rezultate, comparativ cu politicile de sănătate pentru combaterea gripei, rujeolei sau cancerului. Și au trebuit să aloce resurse financiare importante pentru achiziționare de materiale de protecție, dezinfecție, teste, regândirea circuitelor din unitățile sanitare, plata concediilor medicale pentru carantină. În China, prin implementarea celei mai extinse carantine cunoscută până acum în istoria omenirii, s-a dovedit că se pot izola de restul țării și al lumii, orașe de zeci de milioane de locuitori, provincii, iar prin disciplină și manpower că se pot construi spitale de campanie în câteva zile și se poate mobiliza personal medical atât cât este nevoie. În UE, epidemia a fost abordată în spirit democratic, existând consens absolut doar în linii mari, amănuntele legate punerea în practică a măsurilor de prevenire #CONVID19 fiind lăsate în seama fiecărei țări. Peste ocean, SUA au investit masiv în măsuri de prevenție, fără să reușească să împiedice total apariția infecției și decesele, de altfel, oriunde în lume, o misiune imposibilă.

Un timp, cazurile de #COVID19 vor continuă să mai apără iar efectele sociale (ură, rasism, izolare), economice (pierderi pe piețele bursiere, scăderea producției la unele bunuri, creșterea costurilor în sănătate datorate măsurilor de protecție) și comunitare (izolări la domiciliu, spitale/școli/grădinițe în carantină…) sunt evidente și încă neprevizibile. Această epidemie ne arată cât de puțin pregătiți suntem să cooperăm, să renunțăm la privilegii, la privacy, să respectăm lucruri mărunte, să facem lucruri normale sau neînsemnate, cum ar fi spălatul și dezinfecția mâinilor, respectarea indicațiilor date de autorități competențe sau abținere de la exercitarea unor obiceiuri, sărutatul mâinilor și al icoanelor, îmbrățișatul, strângerea de mana….

Epidemia COVID19 este un test de evaluare pentru sistemele de sănătate moderne pentru a arăta ce anume ar trebui îmbunătățit pentru a preveni, identifica și trata mai bine o epidemie cu efecte psihosociale și medicale de tip domino la nivel local și mondial.