După ani, din nou pe Balconul Europei. Ce s-a mai schimbat între timp, în Țara Schengen din care încă nu facem parte, sau în domeniul sănătății publice din România sau de pe bătrânul continent, acum în prag de alegeri europarlamentare?
În Dresda renovările sunt în toi, iar în apropierea Balconului Europei într-o zi de weekend, organizații de medici și de pacienți își exprimă îngrijorarea față de privatizarea și introducerea economiei de piață în sănătate. EUPHA s-a erodat, la coada clasamentului cu indicatorii negativi de morbiditate și mortalitate și bugete de sănătate la limita de subzistență sunt încă România și Bulgaria, două țări în care armonizarea cu cerințele UE înaintează greu și rămân aspirante la spațiul de călătorie european fără controale la frontiere.
Schimbările de mentalitate necesită timp și îngrijire continuă la fel că și vindecarea rănilor adânci, cronice.
‘’Balconul Europei’’
<<Locul unde fost inventat porțelanul european în 1709 a fost vizitat ultima oară de către ‘’elefant’’ la mijlocul secolului trecut. Bombardamentele din Cel De-al Doilea Război Mondial au distrus în mare parte Dresda, capitala Saxoniei. Orașul a renăscut încet din propria cenușă și procesul de refacere va continua mulți ani de acum înainte. În acest oraș cu multe fațete , amestec de arhitectură baroc și de sfârșit de secol nouăsprezece, reconstrucția a început printre primele cu faimosul Zwinger, clădire extravangantă pentru acea vreme, inspirată după moda franceză Louis XIV și destinată a adăposti colecțiile impresionante de obiecte de artă ale prinților electori. Procesul de restaurare este în plină desfășurare la Frauenkirche (‘’Biserica Doamnelor’’), simbol al religiei protestante într-o epocă în care curtea saxonă se convertea la catolicism. Zidurile înnegrite și ruinele încă prezente în Altstadt (Orașul vechi) nu știrbesc cu nimic măreția reședinței princiare de pe malurile Elbei. De pe spațioasa Terasă Bruhl, pe care Goethe o numit-o la vremea aceea și nu fără motiv ‘’Balconul Europei’’, se poate privi atât către orașul vechi cât și către cel nou (Neustadt) și se poate admiră Hofkirche, catedrală catolică construită de Augustus the Strong într-un oraș eminamente protestant.
Nu departe de acest loc simbolic și renumit, s-a desfășurat la sfârșit de noiembrie trecut Cea de-a X-a Conferința Anuală EUPHA (European Public Health Association). Temă (sugestivă în versiunea engleză, și mai puțin în traducere)’’Bridging the Gap between Research and Policy în Public Health: Information, Promotion and Training” a fost și rămâne de actualitate. Pe agendă sesiunilor plenare a stat alături de ‘’A zecea aniversare a înființării EUPHA’’ și ‘’O comparație între sănătatea publică în Europa și SUA ‘’ că moment anticipativ pentru anunțată globalizare. Temele puse în discuție în cadrul prezentărilor orale și al posterelor au cuprins practic de toate, de la epidemiologie și managementul bolilor la calitate și acces la sistemele de sănătate. Speranțele organizatorilor au fost în mare parte onorate de către cei prezenți iar schimbul de informații dintre participanți a fost stimulat de organizarea într-un spațiu intim și funcțional, foaierul Hotelului Hilton. Cercetători , reprezentanți politici din domeniul sănătății, reprezentanții industriei farmaceutice din toate țările continentului dar și de peste ocean și-au adus contribuția la reușită conferinței. Au fost prezente toate școlile de sănătate publică din Europa cu o așteptată preponderentă locală și vestică atât numerică cât și calitativă.
După 10 ani de existență EUPHA a devenit umbrelă pentru 30 de organizații de sănătate publică din 23 de țări ale continentului. În acest interval s-au produs pe bătrânul continent schimbări memorabile care au influențat și domeniul sănătății publice: mapa continentului a fost redesenată după căderea cortinei de fier, a apărut ‘’ Țara Schengen’’ și moneda unică iar diversitatea culturală, lingvistică și demografică s-a extins. Mai mult cercetarea în domeniul sistemelor sanitare și al sănătății publice a luat un avânt neobișnuit după deschiderea granițelor din estul continentului. A apărut posibilitatea comparației între sisteme și mai ales efectuarea a numeroase studii în domenii mai puțin cunoscute până atunci: sănătatea emigranților și a grupurilor etnice, impactul războiului asupra sănătății refugiaților și asupra mediului, epidemiologia dezastrelor și a poluării mediului, etc. Odată cu creșterea accesibilității la informații și comparații s-a deschis de fapt ‘’Cutia Pandorei ‘’. Cercetătorii au început să constate că prea puțin din ceea ce au validat este pus în practică și cu toate că bază de date a devenit impresionantă, lipsesc soluțiile de ansamblu și general valabile.
Printre numeroasele rapoarte oferite cu generozitate participanților la conferința s-au aflat și cele elaborate de către UE și OMS. În cel intitulat’’O privire de ansamblu asupra sănătății publice din țările central și est-europene candidate pentru aderarea la UE’’ se prezintă starea actuală din aceste state în comparație cu statele membre. Pentru fiecare țara candidată au existat și rapoarte en detail, cel despre România era datat decembrie 1999.
Conform acestui raport totalul populației din țările candidate a scăzut în ultimii zece ani cu aproape 2 milioane, singurele țări în care s-a constat o creștere sunt Slovacia și Polonia. Rata natalității se situează constant sub cea a mortalității iar în Bulgaria, Estonia și Lituania emigrația a dus la scăderea populației cu peste 5 %. În contrast populația UE a continuat să crească numeric în ultima decadă. Speranța de viață la grupă de vârstă 45-65 de ani se situează sub media UE și înregistrează cel mai scăzut nivel în România, Ungaria și Bulgaria.
În toate țările a fost inițiată reforma în domeniul sanitar cu accente pe descentralizare și utilizarea eficientă a resurselor. Sistemele de sănătate nu oferă acoperire pentru întreagă populație, numărul paturilor de spital este în declin iar sumele din PIB alocate sănătății se mențin la cel mai scăzut nivel în România, Lituania și Bulgaria și apropiat de media statelor UE în celelalte state candidate.
Dintre cauzele mortalității cea cardiovasculară are o rată ridicată în Bulgaria, România, Lituania, Estonia și Ungaria iar cea cerebrovasculară este cu mult peste media UE chiar și în statele considerate cele mai serioase candidate la aderare, Slovacia și Slovenia.
Cancerul este o problemă importantă de sănătate publică iar mortalitatea prematură din această cauză la bărbați este ridicată. Ungaria înregistrează cea mai crescută rată a mortalității prin cancer pulmonar din regiune iar mortalitatea prin cancer de sân și cervical este cu precădere ridicată în România. Toate țările candidate au rate ridicate la capitolul moarte violentă și prin accidente. Rata sinuciderilor este crescută în Țările Baltice și Ungaria. România, Polonia și Slovacia înregistrează rate ale sinuciderii în rândul femeilor sub media statelor UE. Accidentele rutiere sunt o cauză majoră de deces în Țările Baltice în asociere cu consumul crescut de alcool. La acest capitol Bulgaria se situează sub media EU. Mortalitatea prin bolile respiratorii și digestive este în toate statele candidate în scădere. Ciroza și bolile ficatului sunt cauze frecvente de mortalitate în țările candidate și sunt asociate cu consumul ridicat de alcool și stilul de viață. În Ungaria, România, Slovacia și Slovenia se înregistrează cote ridicate ale mortalității din aceste cauze și la același nivel cu Austria, Franța, Portugalia și Finlanda. Mortalitatea în special prematură prin boli infecțioase și parazitare este foarte ridicată în România și Țările Baltice în special prin tuberculoză. Incidență AIDS a fost la cel mai crescut nivel în România până în anul 2000 (cu 83% din toate cazurile înregistrate la copii) dar a continuat să scadă. Cea mai mare incidență se înregistrează acum în Lituania.
Mortalitatea infantilă este dublă comparativ cu media UE în România și Bulgaria iar în Slovenia se înregistrează o rată mai scăzută decât media UE. Cea mai scăzută greutate în rândul nou-născuților se înregistrează în Bulgaria, România și Ungaria iar rată avorturilor se metine de trei ori mai ridicată decât media UE în Țările Baltice, România și Bulgaria.
Deși există unele similitudini între datele statistice ale țărilor candidate în general se constată și mari diferențe față de media UE. Comparabilitatea datelor este puternic influențată de sistemul de înregistrare a datelor, de sistemele de clasificare folosite și de către diferențele culturale. De aceea dezvoltarea și aplicarea unor instrumente comune de cercetare și evaluare este prioritatea momentului și una dintre sarcinile sănătății publice că specialitate.
În grupul celor zece țări candidate procesul de armonizare este în plină desfășurare și atingerea cel puțin a mediei din țările UE la toți indicatorii stării de sănătate pare a fi scopul final.
De pe ‘’Balconul Europei’’ se poate privi și coborî în toate direcțiile. Cele patru grupuri de bronz care flanchează Terasă Bruhl simbolizează momentele de referință ale unei zile: dimineață, amiază, seară și noaptea. Participanții la conferință din țările foste comuniste, în mare parte persoane angajate în politica sanitară națională, au putut evalua la ce moment ‘’al zilei ‘’ se află cu procesul de armonizare al sănătății publice din propria țară, în ce direcție se îndreaptă și mai ales cum înțeleg să aplice tatele cercetării.
Integrarea în UE a tuturor statelor de pe continent poate fi numită ‘’mica globalizare’’(sau ‘’continentală’’) iar consecințele pentru viitorul ‘’cetățean european’’ nu pot fi decât pozitive pe termen lung. Un exercițiu util de integrarea din care vor avea sigur de învățat și candidatele la ‘’marea globalizare’’ cea ‘’intercontinentala’’.
Poate de aceea titlul viitoarei conferinței EUPHA, Romă, 20-22 noiembrie 2003 este: ‘’Globalisation and health în Europe: harmonising public health practices’’>>
