Botox Party!

Toxina produsă de Clostridium botulinum este o puternică neurotoxină cu un LD50 (median Lethal Dose for 50% of subjects) în jur de 0,0005-0,05 micrograme/kg. Încă din secolul al X-lea au fost descrise unele dintre simptomele intoxicaţiei alimentare cu această toxină. Germanul Justinus Kerner a efectuat la începutul secolului al 19-lea prima cercetare despre această intoxicaţie pe care a constatat-o la persoane devenite bolnave după ce consumaseră cârnaţi, de unde numele pe care l-a dat botulismului de “intoxicaţie de la cârnaţi”.

Microbiologul belgian, elev al lui Robert Koch, a descoperit bacteria ce produce toxina botulinică în preparate histologice în splina decedaţilor dintr-un grup de muzicanţi de înmormântări şi în şuncă consumată de aceştia.

Din 1919 s-au stabilit cele două tulpini bacteriene A şi B ale Clostridium botulinum. Toxina botulinică A se foloseşte pentru prima oară în SUA în anii ’90 pentru tratamentul strabismului şi diferitelor tulburări spastice.

De la începutul acestui secol toxina botulinică A se utilizează în scopuri cosmetice, un tratament care datorită “uşurinţei în administrare” (deşi nu lipsit de riscuri), se poate aplica în ambulatoriu, la domiciliu. Aşa s-a ajuns la apariţia în ultimul deceniu al un trend şi anume Botox Party: un medic este invitat acasă în timpul petrecerii să aplice tratamentul cu botox (de cele mai multe ori…) sărbătoritei.

PS. Indicaţiile botox-ului s-au tot lărgit şi în prezent mai multe trialuri sunt în curs de efectuare. De curând WSJ a figurat sugestiv cele mai frecvente utilizări în prezent şi pe viitor a toxinei botulinice, după FDA.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *