Parole, parole, parole…?

parole-paroleRelatia climat/boala este de putin timp serios si stiintific studiata de catre cercetatori, desi faptele sunt cunoscute inca de pe vremea lui Hipocrate. Dezastrele naturale pot  influenta in mod variat sanatatea populatiei si pot determina de la efecte fizice imediate (boala, handicap si deces) pana la cele psihologice de lunga durata.

Schimbarile climaterice par a fi avut, in ultimul secol, numai efecte negative asupra sanatatii populatiei in special in tarile sarace, care, paradoxal, contribuie cel mai putin la emisia de gaze toxice in atmosfera ca efect al industrializarii. Unii cercetatori folosesc pentru a caracteriza situatia prezenta termenul de holocaust biologic si considera ca schimbarile de mediu produse in  ultimii 200 de ani sunt echivalente cu cele produse in ultimii 2.000 de ani, iar cele produse in ultimii 20 de ani sunt la fel de importante ca cele produse in ultimii 200 de ani.

Cu alte cuvinte, ritmul producerii schimbarilor de mediu este foarte accelerat, iar colaborarea dintre politicienii din domeniile sanatatii mediului, sociologiei si economiei in gasirea de solutii pentru a limita efectele negative ale schimbarilor climaterice ar impune actiuni imediate  formulate si implementate in deplin consens. Conform ONU, in anul 2050 populatia planetei va fi in jur de 9 miliarde de indivizi, urbanizarea, consumul de energie si de deseuri nocive pe cap de locuitor va creste si pe mai departe, iar pentru urmatorii 25 de ani se asteapta cresterea morbiditatii si a mortalitatii in randul populatiei imbatranite mult mai sensibila la schimbarile climaterice.

Un laureat al Premiului Nobel semnala, acum cativa ani, aparitia unei noi ere geologice, The “antropocene”. Schimbarile climaterice cauzate de activitatile desfasurate de om pe aceasta planeta sunt semnificative si cu efecte din ce in ce mai distructive la nivelul atmosferei, al solului si al biodiversitatii. Prognozele arata ca atmosfera se va incalzi cu 1,5 pana la 5,8 grade Celsius, apa marii cu doua grade, iar nivelul oceanelor va creste cu 49 de cm. Temperaturile extreme si ploile masive, care determina inundatii si seceta, ridicarea nivelului apei marii si poluarea aerului atmosferic au modificat si vor continua sa modifice profilul mortalitatii si al morbiditatii fiecarei tari. Dupa o apreciere a OMS, schimbarile atmosferice au cauzat, de la mijlocul anilor ’70 si pana in prezent, peste 150.000 de decese si peste 5 milioane de DALY (disability-adjusted life‑years) – cele mai multe in tari subdezvoltate. In Africa, Asia si America de Sud a crescut incidenta malnutritiei si a bolilor infectioase/parazitare propagate prin vectori si apa (diareea, malaria, tripanozomiaza, febra hemoragica s.a.), iar in nordul planetar a crescut incidenta bolilor datorate stresului hidrotermal si a cresterii concentratiei gazelor nocive in aerul atmosferic. S-a mai constatat migratia vectorilor de la sud catre nordul planetei si prezenta in anumite regiuni a unor boli de mult considerate eradicate, de exemplu reaparitia malariei in Turcia, Uzbekistan, Turkmenistan si in regiunea muntilor Urali. Impactul socio-demografic al schimbarilor climaterice a determinat, de asemenea, migratia si dislocarea a milioane de persoane devenite astfel vulnerabile din punctul de vedere al sanatatii.

PS: Recent s-a incheiat in Copenhaga cea mai mediatizata si mai vizitata conferinta asupra mediului. Din pacate nu s-a soldat cu nici un acord concret si obligatoriu. Nici nu se putea altfel avand in vedere diversitatea de interese a celor 190 de state participante si faptul ca exista cercetatori care nu sunt convinsi de prognozele catastrofale. Cu toate acestea EU va contiuna si pe mai departe sa implementeze masuri de protectie a mediului si de economisire a energiei prin directive si programe de educatie, astfel incat sa folosim anumite becuri de iluminat, sa mancam mai putina carne si numai legume si fructe de sezon, sa folosim mai putina apa, ambalaje din plastic, benzina, sa ne limitam calatoriile la mari distante, sa ne izolam casele, sa ne punem pe acoperisuri panouri solare… si de ce nu, sa consumam mai putine medicamente.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *