Formarea de imagine

De la un timp toata lumea are nevoie de PR (public relations), inclusiv personalul medical. Conceptul a fost dezvoltat (printre altii) de catre Edward Louis Bernays (1891-1995) si s-a bazat pe o interpretare a teoriei psihanalizei dezvoltata de catre unchiul sau, Sigmund Freud. Bernays a testat acest concept prin anii ’20 in randul publicului nord american cand a inceput sa invete firmele cum sa vanda produsele pe care ei vor sa le vanda in locul celor de care populatia are nevoie. Intre timp tehnicile de manipulare ale opiniei publice s-au rafinat si nu exista nici o institutie care se respecta si care sa nu aiba un purtator de cuvant sustinut de catre un departament de PR . Un PR eficient se bazeaza pe comunicare interna si externa si urmareste in primul rand crearea imaginii dorite.

Un important element de PR al medicilor olandezi sunt emisiunile difuzate pe canalul national de televiziune. Ele sunt programate in fiecare saptamana la ore cu audienta maxima si nu dureaza mult, in medie 30 de minute. Astfel, saptamana trecuta au fost transmise in zilele de marti, miercuri, joi si vineri reportaje despre: terapia intensiva, camera de garda a medicului de familie, spitalul de copii si doctorul din sat. Reportajeje despre aceste locuri sunt alcatuite simplu: o camera de filmat urmareste pacientul de cand a intrat pe usa si pana cand i-a fost rezolvat cazul. Se inregistreaza dialogul dintre medic/asistent medical si pacient, diferitele manevre in scop diagnostic si terapeutic (desigur, cu limitarile legate de pastrarea intimitatii) cum ar fi anamneza, examenul clinic, sutura plagilor, aplicarea unui aparat gipsat, sfaturile legate de tratament, etc.

Emisiunile contribuie in mare masura la formarea de imagine a profesionistilor din asistenta medicala olandeza. Dar in acelasi timp au si un pronuntat caracter educativ in randul populatiei (si nu numai) care poate vedea si auzi ce se intimpla in locurile unde se acorda asistenta medicala: ce formalitati trebuie indeplinite, ce intrebari se pun, cum trebuie sa se comporte fiecare, cum arata o camera de spital sau un cabinet, etc.

Pe langa acestea sunt difuzate si emisiuni care prezinta cazuri de malpraxis din care atat medicii cat si pacientii pot trage invatamintele de rigoare. Reportajele sunt realizate fara patima, denigrari si senzational, ci asa cum s-a intimplat.

Nivelul de satisfactie al pacientilor olandezi fata de profesionistii din sanatate este unul dintre cele mai ridicate din Europa; la fel si nivelul de satisfactie al profesionistilor din sanatate fata de functionarea sistemului si conditiile de munca.

In prezent sistemul sanitar si personalul medical din Romania se confrunta, pe langa multe altele si cu o problema de imagine la toate nivele. In momentele de criza comunicarea dintre parti se face prin purtatori de cuvant nereprezentativi, comunicate de presa si scrisori deschise (concepute intr-un limbaj rigid si retoric, din care de multe ori lipseste prezentarea clara a problemei, sugestii de rezolvare, invitatia concreta la dialog si negociere). Totul este speculat intens de catre o media in cautare de senzatii tari si scapata de sub cenzura bunului simt si judecat simplist de catre o populatie putin informata, neobisnuita sa critice constructiv si profund nemultumita de actuala functionare a sistemului sanitar, datorata: incompetentei manageriale, subfinantarii, lipsei de personal (motivat), coruptiei,…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *