Disparitia halatului alb

Unul dintre primele lucruri cu care a trebuit sa ma obijnuiesc cand am inceput sa lucrez aici a fost faptul ca nu trebuie sa mai port halatul alb. Acest semn considerat de catre mine distinctiv pentru profesia de medic este de la o vreme dat uitarii de catre multi dintre medicii olandezi. In specialitatile nechirugicale, printre care medicina de familie, psihiatria, s.a., personalul medical (inclusiv asistentele) apar in fata pacientilor in haine de strada. Numeroase studii au ajuns la concluzia ca nu oricine se simte bine sa vada ”alb” in fata ochilor si ca multora le este din acest motiv teama sa se prezinte la medic sau, de exemplu, le poate creste tensiunea.

Cu toate acestea s-a constatat si reversul medaliei si anume ca portul halatului alb ar influenta pozitiv comportamentul pacientilor. Astfel, se pare ca pacientii ar lua in serios sfaturile de a renunta la fumat venite din partea unui medic nefumator imbracat in halat alb. Daca toti fumatorii s-ar lasa de fumat se spune ca mai mult de jumatate dintre medicii penumoftiziologi nu ar mai avea de lucru …

As mai adauga ca s-ar desfiinta si multe departamente din ministere si din institutiile de sanatate publica, ONG-uri… ocupate pana peste cap cu campanii de educatie si de prevenire a fumatului iar companiile producatoare de tigari ar da in sfarsit faliment.

5 thoughts on “Disparitia halatului alb

  1. Tema halatului alb este generoasă şi se pretează la dezbatere. Este una de imagologie(după părerea mea); adică de o proiecţie de pe ecranul minţii subiectului (subiectiv), despre obiectul (yatros) îmbrăcat în halat alb, sau nu.Proiecţia cuprinde în sine aglutinate toate virtuţile şi nerealizările, succesele şi dramele atât ale subiecului (pacient) cât şi ale obiectului(purtător al halatului).La nivel nu numai individual dar şi Istoric. Halatul alb(istoric) a apărut reativ târziu. Recunosc că în acest domeniu nu sunt foarte avizat şi devin vulnerabil, dar consider că albul s-a corelat în inconştientul colectiv cu curăţenia încă din antichitate.Relativ tardiv a apărut şi ideea de curăţenie, în privinţa prevenţiei medicale ; deci a asepsiei şi antisepsiei, care s-a asociat evident tot cu albul. Nici Ambroise Parre (medicul şef Chirurg al Regelui Soare) nu era prea edificat relativ la normele de asepsie. De exemplu pentru crize de isterie el executa ,, fumigaţii ‘’ cu ajutorul unui tron special şi al unui instrument de produs fum.El afuma genital femeile, plecând de la ideea hipocratică că urerul s-a ridicat datorită umorilor la gât şi trebuie recoborât prin fum la locul său din pelvis.
    In perioada lui Pasteur, prin descoperirea agenţilor patogeni (bacterii, fungi, viruşi) s-a demonstrat legătura directă dintre aceste microorganisme şi bolile infecţioase. Atunci s-a înţeles şi necesitatea sterilizării intrumentelor medicale şi a purtării de echipamente curate; sterile. Astfel a reapărut şi ideea de alb; de imaculat, tradusă la nivel simbolic în curăţenia cea lipsită de microbi.Cum ştim bine însă, astăzi în multe clinici cu profil chirurgical, incusiv din România, personalul nu mai poartă haine de protecţie albe. Acestea, de multe ori sunt verzi, sau bleu ciel.Culoarea acestora nu are nimic de aface cu sterilitatea lor, care este dată de o autoclavare corectă.
    Privitor la ideile actuale Pro şi Contra, ale consumatorilor de servicii medicale, în ceeace priveşte ţinuta în alb a celorlalte categorii de medici şi de personal, care astăzi activează în domeniul sanitar.
    După opinia ma se pot distinge două tipuri de opinii. Ele sunt evaluate prin seturi de sondaje sociologice:
    1/ In domeniul medicinii interne şi al ramurilor sale înrudite se constată o rată mai înaltă a încrederii acordată personalului medical (medici) care îmbracă halat alb curat, costum, cravată, cămaşă albă( la bărbaţi), sau ţinută decentă, clasică( la femei) decât a celor care poartă o ţinută vestimentară mai puţin conformistă. Rata de credibilitate a primilor se transformă în rată mai mare de clientelă îndreptată către aceştia şi de valori mai mari de curabilitate a afecţiunilor.(BMJ ;2005)
    2/In domeniul psihiatriei.In epoca antipsihiatriei anilor 1950-60’ atunci când bolile mintale erau complet negate, fiind considerate ,,creaţii ale minţilor rele ale castei psihiatrilor’’ halatele albe au fost blamate.,,Zbor deasupra unui cuib de cuci’’.
    Ca o reacţie de apărare, personalul din instituţiile psihiatrice a bandonat halatele albe, în favoarea hainelor de stradă. Se intra în spitalul de psihiatrie ca la teatru. Ca să nu se sperie pacientul psihiatric şi ca să nu fie stigmatizat ca fiind un bolnav. Acest lucru mai este valabil şi astăzi în unele instituţii psihiatrice( depinde de doctrina locală) şi chiar în unele ţari (cum posibil esteOlanda …pe care nu o cunosc). Nu toată lumea medicală, însă a adoptat comportamentul de a abandona halatul alb.Multe clinici din Germania, America, Franţa..şi aproape toate din România au conservat halatul alb.
    El are şi virtuţi simbolice: în afară de curăţenie(simbol definitoriu Hipocratic), el impune prestigiu, notorietate, ştiinţă; calm; respect. Sunt mesaje nonverbale intuitive pe care clientela psihiatrică le percepe în proporţie foarte mare şi care conferă respectabilitate. Există şi vor exista excepţii. Ele se servesc de mecanismul ,,Proiectiv’’freudian. Este vorba de cei care refuză să accepte statutul şi rolul de bolnav mintal fiind afectaţi de boli mintale grave.Sunt cei care la vederea halatului alb agresează pe orice purtător al acestuia indiferent de identitatea sa. Numai pentrucă purtătorul halatului alb este simbolul lui Yatros.Este marele paradox al condiţiei umane: geniu, sau nebunie…

  2. In legătură cu fumatul , comportament extrem de nociv pentru cei care au acest obicei. Opiniez că o campanie dură împotriva sa ar conduce la ceeace s-a întâmplat în epoca anilor 30’ pe timpul Prohibiţiei din America.Mafiotizarea pieţei şi apariţia unui comportament de frondă din partea populaţiei.Mai ales a celei tinere, care ar avea ca efect un consum sporit de ţigări de contrabandă.Nu trebuie să uităm nici faptul că industria de ţigări este ca şi cea de alcool un mare bussines statal.Mai toate statele Europeene au monopoluri în această zonă şi taxa pe viciu aduce la bugetul de stat venituri importante.Dacă pentru cheltuielile efectuate din bugetele caselor de sănătate interdicţia de a fuma are consecinţe benefice, scăzându-se morbiditatea prin cancere , boli cardio-vasculare şi bronhopulmonare, pentru marii şi micii posesori de afaceri din industria hotelieră, a restaurantelor, a PUB-urilor, cafenelelor, discotecilor ea are consecinţe financiare dezastroase.Si fermierii cultivatori de tutun au foarte mult de suferit.In acest domeniu halatele albe au un rol foarte limitat.In această situaţie socio-economică complicată, guvernele nu au găsit până acum o soluţie acceptabilă pentru toate părţile.

  3. Post comentariu:
    NU! sunt un adept al fumatului.Am fost mare fumator pana acum aproape 9 ani cand am suferit un infarct miocardic posterior masiv.Am supravituit aproape miraculos, datorita unor confrati adevarati, prin abstinenta, regim igieno-dietetic si activitate in aer liber: bicicleta, mers pe jos, drumetii pe munte. In prezent functionez la capacitate maxima fizic si social.NU! recomand nimanui sa fumeze.Pot spune ca regret infinit ca fiind medic si stiind ce consecinte poate avea fumatul, le-am negat asupra propriei persoane, expunandu-ma la riscurile uriase care nu s-au lasat asteptate.
    Sugerez D-nei Dr. Olaroiu sa initieze un topic despre virtutile bicicletei pe taramul Flandrei si nu numai.La noi bicicleta a fost uitata aproape complet.In schimb masinile poluante si energofage, ocupa nu numai carosabilul, dar s-au extins si pe toate trotoarele.Poate ca in acest domeniu ,,halatele albe ”sa aibe si ele un cuvant de spus in favoarea unei vieti citadine mai curate si mai putin stresante.
    Va multumesc

  4. Stimate domnule dr Dragan,
    In primul rand va multumesc pentru comentarii, le consider binevenite.
    Sugestia dvs de a scrie despre virtutile bicicletei si locul ei intr-un mod de viata sanatos o iau in serios. De altfel am scris ceva in acest sens intr-unul dintre articole, Bicicleta de serviciu. Medicii olandezi folosesc foarte des bicicleta pentru a se deplasa la pacienti, ma refer in primul rand la medicii de familie, dar si la asistentii medicali sau alti profesionisti din sanatate ce au munca de teren.
    Mai putin costisitor si la fel de sanatos este mersul pe jos, extrem de popular aici si pe care medicii il recomanda frecvent pacientilor. Halatele albe se implica activ in campanii de preventie iar asociatiile profesionale cat si asociatiile de pacienti desfasoara nenumarate programe in acest sens si au un cuvant de spus atunci cat este vorba de masuri legislative in acest sens.
    Cu colegialiatate,
    Dr M Olaroiu-vd Heuvel

  5. Stimata Domna Doctor
    Va multumesc pentru aprecieri.Recent m-a intors de la Lisabona de la un congres. Doresc sa impartasesc colegilor cititori ai blogului dvs.faptul ca aceasta mica metropola(identica inclusiv ca populatie cu Bucurestiul), faptul ca are probabil : cu 1/4-1/5 mai putina circulatie rutiera cu combustie interna decat are capitala noastra.La orele de varf, se poate circula civilizat. Mijloacele de transport in comun prevaleaza asupra celor personale.Sunt mult mai putine masini pe carosabil.Nu se gasesc masini parcate pe trotoare.Soferii nu sunt agresivi in modul de a circula.Se respecta semnalizarile.Pietonii sunt invitati de catre soferi sa treaca primii strada. Nu se aude nici o injuratura scapata de pe fanta parbrizului intre- deschis; nici un pieton nu este admonestat, nici un sofer aflat in trafic nu este clacsonat cu naduf daca nu pleca instantaneu de la stop. In acesta mica tara toata lumea a inteles (salariul minim pe economie este cu ceva mai mare ca la romani , dar nu in mod semnificativ), faptul ca a construi si a mentine o natiune inseamna a respecta valori nationale(altruiste) ; NU ! a impune valori personale (egoiste).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *