De aproape 30 de ani norma de pacienţi pentru medicul de familie din Olanda este de 2300 pentru cei care lucrează cu normă întreagă. Medicul de familie olandez are în comparaţie cu restul ţărilor europene poate cea mai puternică poziţie în sistemul de sănătate, este gatekeeper, bine organizat şi pregătit astfel încât poate face din ce în ce mai multe intervenţii, asigura permanenta zi şi noapte, este independent şi foarte bine apreciat de populaţie.

Pentru a-i uşura volumul de muncă s-au luat în ultimii ani câteva măsuri ajutătoare, astfel:

• În cartierele cu probleme norma de pacienţi a fost scăzută, la 2000/1 medic de familie ce lucrează fulltime;
• Numărul gărzilor de după-amiază şi în weekend a scăzut datorită organizării pe districte, adică participare in corpore a medicilor dintr-un district la serviciul de gardă;
• Programul de lucru peste zi a fost stabilit între 8 am şi 17pm.

Dar se pare că aceste măsuri nu mai sunt eficiente şi este nevoie de mai mult. În ultimii ani volumul de muncă a crescut enorm şi cu tot sprijinul primit de la cei pe care îi poate angaja (asistente specializate în îngrijirea cronicilor, copiilor, psihologi…) medicul de familie nu mai poate face fără a pune în pericol calitatea serviciilor.

Dintre motivele care au contribuit la creşterea fără precedent a volumului de muncă a medicului de familie olandez se numără:

• Emanciparea pacientului care ştie ce vrea, solicita din ce în ce mai mult atenţie şi nu se mulţumeşte cu orice, doreşte servicii de înaltă calitate, continuu (zi şi noapte) şi repede;
• Îmbătrânirea populaţiei, ceea ce înseamnă din ce în ce mai mulţi pacienţi în vârstă care pentru consultaţie au nevoie de mai mult timp decât un adult sănătos (sau decât cele 10 minute înregistrate standard pentru o consultaţie);
• Polifarmacia: vârstnicii, bolnavii cronici folosesc din ce în ce mai multe medicamente, ceea ce necesită timp pentru înregistrare corectă, supraveghere şi prevenţia polifarmaciei;
• Digitalizarea: înregistrarea datelor în dosarul electronic, consulturi e-mail, corespondenţă, repetarea reţetelor, screening-ul… solicită din ce în ce mai mult timp chiar dacă sunt în mare parte efectuate de asistenţi;
• Coordonarea personalului, participarea în reţele de lucru, cercetare, şcolarizarea obligatorie, etc., consuma din ce mai mult timp, inclusiv din timpul liber.

De acea propunerile ce vor fi luate în discuţie de asociaţia profesională a medicilor de familie şi de politicienii din sănătate se referă la:

• Scăderea normei la 2000 de pacienţi în cartierele/regiunile fără probleme şi la 1800 de pacienţi pe medic în cartierele/regiunile cu probleme;
• Ridicarea normei de asistenţi pe medic la 1,2 asistenţi medicali pe medic, dintre care o zi pe săptămână numai pentru administraţie;
• Revizuirea job-description pentru asistentul de cabinet, astfel încât să preia mai multe din sarcinile îndeplinite în prezent de medic.