Proporţia din ce în ce mai mare de vârstnici în populaţia olandeză, emanciparea lor, sentimentul puternic de drept la autonomie şi la a decide în cunoştinţă de cauză şi cu mult timp înainte cum să vrei să-ţi sfârşeşti viaţa, a dus la adoptarea de legi, crearea de instituţii şi luarea de măsuri în sprijinul acestui demers. Astfel, s-a implementat legea eutanasiei şi a sinuciderii asistate, s-au extins îngrijirile paliative în ambulatoriu şi în toate instituţiile medicale şi se poate face un fel de “testament medical”, o declaraţie despre cum ai dori să fii tratat (cu sau fără internare, antibiotice, reanimare, etc) dacă te afli în imposibilitatea de a decide singur.

Din studii se ştie că au supravieţuit doar 8 din 100 persoane de peste 70 de ani, care au fost reanimate în afara spitalului. În spital procentul de supravieţuire după reanimare la această grupă de vârstă este în jur de 20%. Jumătate dintre supravieţuitori au prezentat sechele cerebrale temporare şi permanente. Poate pentru a evita pierderea autonomiei şi dependenţa parţială sau totală de îngrijirile medicale, ceea ce implică de cele mai multe ori instituţionalizarea şi scăderea dramatică a calităţii vieţii, se constată un nou trend în rândul persoanelor de peste 70 de ani. Şi anume implementarea unui mod mult mai la vedere (altul decât “testamentul medical”) de a arăta că nu vrei să fie reanimat în caz de stop cardiovascular.

Astfel, asociaţia olandeză pentru un sfârşit al vieţii în demnitate (NVVE) pune la dispoziţia membrilor săi plăcută (penning) cu “Nu mă reanima!”. Este de aluminium, se poate atârna la gât cu un lănţişor sau purtată la vedere şi conţine date de identificare ale purtătorului: fotografia de tip paşaport, numele, data naşterii şi semnătura. La vederea acesteia profesionistul din sănătate sau o altă persoană care acordă primul ajutor trebuie, conform legislaţiei în vigoare, să respecte dorinţa persoanei ce o poartă şi să înceteze sau să nu înceapă reanimarea. NB: Nu se recomandă profesioniştilor să caute mai întâi plăcuţa şi apoi să înceapă reanimarea, deoarece înseamnă pierdere de timp şi fiecare secundă contează.

PS. Plăcuţa costă 37,5 euro. În prezent în jur de 20.000 de olandezi poartă această plăcută, introdusă în mod experimental din 2007. Numărul lor creşte exploziv, afirmă NVVE. Nerespectarea de către profesioniştii din sănătate a opţiunii “Nu mă reanima” poate avea consecinţe juridice.