În dosarul prevenirii sinuciderii s-a mai adăugat o filă. Cercetătorii de la Johns Hopkins University School of Medicine, the Department of Psychiatry and Behavioral Sciences şi de la the Department of Mental Health, Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, din Baltimore, au publicat recent rezultatele unor experimente în ediţia online The American Journal of Psychiatry. Ei susţin că o alterare chimică în genă umană SKA2, implicată în răspunsul creierului la stres, creşte riscul de (încercare de) sinucidere. Acest defect genetic poate fi depistat printr-un test sanguin, cu o acurateţe de peste 80%.

Gena SKA2, din cortexul prefrontal, este implicată în inhibarea gândurilor negative şi controlul comportamentului impulsiv, prin funcţia de ghidare a receptorilor hormonilor de stress. Dacă această genă este alterată, receptorii hormonilor de stress nu mai sunt capabili să împiedice eliberarea cortizolului. În cercetări ulterioare s-a observat că persoanele cu comportament suicidal au nivel anormal de cortizol.

Cercetătorii au examinat mostre din creierul persoanelor bolnave psihic şi a celor sănătoase şi au descoperit defecte în ADN la patru nivele, cel mai relevant fiind la gena SKA2. Legarea grupelor metil la nivelul acestei genei este defectuoasă, ceea ce alterează funcţionarea ei. În mostrele recoltate de la persoanele decedate după suicid s-au detectat nivele reduse ale genei SKA2. În acelaşi timp, în testele sanguine efectuate într-un grup de peste 325 de persoane cu gânduri şi încercări de sinucidere aflate în evidenţă centrului Johns Hopkins, s-au găsit nivele crescute de metilare în SKA2, ceea ce susţine ipoteză.

Cercetătorii afirmă că medicii ar avea la dispoziţie un test sanguin de depistare a riscului de sinucidere ce ar putea fi folosit în camerele de gardă de la psihiatrie sau la recrutarea militarilor. Astfel, persoanele aflate la risc ar putea fi mai bine monitorizate de profesioniştii din sănătate sau de cei din jur şi din timp tratate.