Operaţia de extirpare a polipilor nazali (şi a amigdalelor) a fost mult timp considerată ca o măsură de prevenire a infecţiilor cronice de căi aeriene superioare, afecţiune cu mare impact asupra calităţii vieţii de familie. Dar conform unor studii recente această procedură nu şi-ar avea rostul. În fiecare an mii de copii sunt operaţi de polipi nazali, numai în Olanda în 2009 au fost 21.000 de operaţii de polipi nazali şi 19.000 de operaţii de polipi şi de amigdale, adică 60% dintre dintre aceşti copii faţă de numai 12 % în SUA.

Cercetătorii de la clinica de ORL a Julius Centrum din UMC Utrecht (BMJ2011; 343: d5154, doi: 10.1136/bmj. D5154) au urmărit sute de copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 6 ani cu infecţii cronice de cai respiratorii superioare. La jumătate dintre ei s-a efectuat polipectomie iar la cealaltă jumătate s-a adoptat o atitudine expectativă. Timp de 2 ani au fost monitorizate acuzele de sănătate şi concluzia a fost a fost că atitudinea expectativă a avut acelaşi efect asupra sănătăţii copiilor că şi polipectomia nazală. Copii din ambele grupe au fost răciţi în medie de 8 ori pe an. În acest interval din grupul de copii operaţi 20 % au fost operaţi din nou iar din cel fără operaţie, 40%.

PS. La nivel internaţional încă nu există un consens faţă de polipectomie la copii cu infecţii cronice/recidivante, de căi aeriene superioare, cel mai frecvent diagnostic la copii la nivelul asistenţei primare. Încă se utilizează frecvent tratamentul cu antibiotice deşi cele mai multe dintre aceste infecţii au origine virală.