Despre tratamentul durerii cronice nu există la ora actuală nici un consens şi există mari variaţii în schemele de tratament între disciplinele medicale şi paramedicale implicate. Pentru a vedea cum este abordată durerea cronică s-a distribuit din 2009 o anchetă ce constă dintr-un număr de întrebări la care se poate răspunde digital. Ancheta a fost oferită şi în mare parte completată în timpul congreselor medicale dar şi online pe site-ul www.chage-pain.com.

Rezultate au fost de curând publicate şi în Nederlandse Tijdschrift voor Anesthesiologie. Astfel în timp de ceva mai mult de un an, ancheta a fost completată de aproape 3000 de medici, în marea majoritate (2683) din Europa. Dintre aceştia 48% au fost specialişti în tratamentul durerii, 22% medici de familie şi 31% de alte specialităţi.

La întrebarea unde este graniţa cu durerea puternică/intensă, 86% au răspuns că se află între 5 şi 8 pe o scală de intensitate de la 0 (fără durere) la 10 (durere insuportabilă); în comparaţie cu alţi specialişti, medicii de familie au considerat această graniţă chiar mai jos de 5.

În alegerea analgezicului, relaţia dintre mecanismul de acţiune şi efectele secundare a fost mai importantă pentru specialiştii în tratamentul durerii şi alţi specialişti, decât pentru medicii de familie. Opioidele sunt în peste 50% din cazuri indicate de specialişti şi în măsură mult mai mică de către medicii de familie (~30%).

Deoarece în durerea cronică mecanismul de apariţie este complex şi multifactorial se apelează frecvent la terapie combinată cu antialgice şi/sau alte medicamente. Conform anchetei peste 90% dintre medici preferă în tratamentul durerii cronice terapia combinată în locul monoterapiei. Dacă specialiştii prescriu frecvent un antidepresiv, medicii de familie apelează mai des la un antiinflamator nesteroidian.

Cât priveşte nivelul de cunoştinţe despre durerea cronică a reieşit că medicii nu au suficiente cunoştinţe despre diferenţele în fiziopatologia durerii nociceptive şi neuropatice.

PS. Despre rezultatele anchetei CHANGE PAIN se vor publica cu siguranţă mai multe inclusiv cu diferenţele dintre ţări/sisteme de sănătate în ceea ce priveşte tratamentul durerii cronice. Un lucru este sigur, durerea cronică trebuie abordată multidisciplinar şi este nevoie să se ajungă la un consens între diferitele discipline. În tratamentul durerii cronice se consideră că pacientul ar trebui să aibă un rol mai activ şi să apeleze mai des la numeroasele materiale ajutătoare pentru informare şi pentru a putea lua cea mai bună decizie privitoare la tratament şi monitorizare.