În 1991 Prinţesa Iuliana a Olandei a deschis centrul ERGO (Erasmus Rotterdam Gezondheid Onderzoek) în Ommoord, un cartier din nord vestul Roterdamului. Din acel moment populaţia în vârstă de peste 55 de ani, în jur de 8.000, a fost invitată să efectueze un screening a stării de sănătate. Peste 80% dintre persoane s-au înrolat în acesta cercetare de lungă durată şi din 2006 screening-ul s-a extins la populaţia în vârstă de peste 45 de ani. Până în prezent au participat peste 15.000 de persoane în acest program de screening considerat unic în lume.

Cercetarea este sprijinită financiar de toate asociaţiile/fundaţiile profesionale, de marile instituţii financiare naţionale, de companii farmaceutice, de autorităţile locale şi naţionale, de EU.

Domeniile investigate sunt:

• Cardiologia: cercetarea factorilor de risc în bolile cardiovasculare
• Endocrinologia: depistarea osteoporozei şi artrozei
• Neurologia: depistarea precoce a schimbărilor la nivel cerebral cu ajutorul RMN
• Hepatologia: efectuarea de teste hepatice şi ecografii
• Psihiatria: cercetarea relaţiei dintre tulburările depresive şi acuzele fizice, studiul tulburărilor de şom, anxietăţii, doliului
• Dermatologia; depistarea psoriazisului, cancerul de piele, eczemei
• Farmacologia: mai ales la vârstnic polipragmazia şi efectele secundare pot cauza probleme grave de sănătate
• Genetica: cercetări genetice pentru depistarea bolilor ereditare şi dezvoltarea de noi medicamente.

Ca mod de desfăşurarea screeningul are următoarele etape:

• Un interviu la domiciliu participantului, cu durată de peste o oră, privitor la stilul de viaţă şi starea de sănătate;
• Primă examinare medicală, cu ECG, ecografie cardiacă, investigarea memoriei, examen de sânge şi recoltare de salivă;
• A doua examinare medicală, cu investigaţii respiratorii, a funcţiilor hepatice, a scheletului (radiografii şi DEXA), control oftalmologic; urmată de o discuţie cu medicul;
• RMN cerebral
• În tot acest interval participantul se poate duce la medicul sau de familie pentru a discuta rezultatele şi ce ar trebui făcut pe mai departe
• După 4 ani interviul şi toate examinările clinice şi paraclinice se efectuează din nou pentru a se vedea modificările intervenite între timp.

Participarea în acest screening este benevolă. Rezultatele investigaţiilor se păstrează şi se utilizează numai cu păstrarea strictă a normelor de confidenţialitate.

Până în prezent din analiza datelor din cercetarea ERGO s-au publicat a mai bine de o mie de articole ştiinţifice în reviste de specialitate şi s-au susţinut peste o sută de teze de doctorat. De asemenea s-a creat o bază de date utilă pentru demarare de programe naţionale de prevenţie la adult şi vârstnic, cum ar fi cel pentru demenţă, o afecţiune cu o incidenţă în creştere.

PS. În România, se intenţionează repetarea screening-ului efectuat 2007, considerat de mulţi, inclusiv de subsemnata (vezi articolul publicat la acea vreme în săptămânalul Viaţa Medicală), un mare eşec financiar, ştiinţific şi organizatoric care nu a contribuit în niciun fel la îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor sau la reforma sistemului de sănătate.
Câte articole ştiinţifice s-au publicat, sau câte teze de doctorat, sau pentru ce programe de prevenţie de management au fost folosite datele colectate – de altfel lipsite de relevanţă?
Intenţia MS de a afla care este starea de sănătate a românilor este lăudabilă dar trebuie altfel pusă în practică. În străinătate există numeroase exemple de screening-uri în rândul populaţiei care pot fi cu uşurinţă adaptate situaţiei din România. Nu are rost să fim “unici” în înţelesul prost la cuvântului.